Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 21.10.2009
respins

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4476/2009

HOTĂRÂRE
21.10.2009
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4476/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 1028 din 11 martie 2009, Curtea de Apel București, secția a VllI-a contencios administrativ și fiscal, a respins, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamanții C.R.A., J.O., S.E., C.E.R., L.B., C.L., C.E., B.F.R., P.M.D., G.C.D., P.T.R., S.A., T.A.P. și W.A.D., în contradictoriu cu pârâta A.N.P.F., prin care solicitau obligarea acesteia la plata drepturilor bănești reprezentând spor pentru condiții vătămătoare, prevăzut de art. 16 din O.G. nr. 6/2007, pentru perioada iunie 2007 - septembrie 2008, actualizate în raport de rata inflației și dobânda de referință a B.N.R., până la data plății efective.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut, în esență, că, solicitarea reclamanților nu are temei legal, în condițiile în care actul administrativ emis de autoritatea competentă, conform art. 16 alin. (2) din actul normativ invocat, respectiv Ordinul ministrului muncii, familiei și egalității de șanse nr. 661/2008, nu se aplică retroactiv. Împotriva acestei sentințe, considerând-o netememică și nelegală, au declarat recurs reclamanții, invocând prevederile art. 304 pct. 9 și art. 304 1 C. proc. civ. și reiterând, în motivarea recursului, argumentele invocate în fața instanței de fond; de asemenea, recurenții au invocat practica neunitară a instanțelor de fond. Examinând cauza și sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, cu motivele invocate de recurenți, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 304 1 C. proc.

civ., Curtea constată că recursul este nefondat, după cum se va arăta în continuare. Într-adevăr, potrivit art. 16 alin. (l) din O.G. nr. 6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare și alte drepturi ale funcționarilor publici, precum și creșterile salariale care se acordă funcționarilor publici în anul 2007, „Sporul pentru condiții vătămătoare, de până la 10 % din salariul de bază, se acordă funcționarilor publici care își desfășoară activitatea în cadrul autorităților și instituțiilor publice în care funcționează instalații care generează câmpuri electromagnetice de radiofrecvență produse de emițători pentru comunicații, instalații de microunde, instalații de curenți de înaltă frecvență sau stații de bruiaj”.

Conform, însă, prevederilor alin. (2) al aceluiași articol, din actul normativ susmenționat, „Categoriile de funcționari publici, cuantumul sporului prevăzut la alin. (1) și condițiile de acordare se stabilesc, în limitele prevăzute de lege, prin actul administrativ al ordonatorului principal de credite, cu încadrarea în cheltuielile de personal prevăzute în bugetul aprobat”. Rezultă, așadar, din dispozițiile legale citate, că, în lipsa actului administrativ al ordonatorului principal de credite, care să prevadă categoriile de funcționari publici, cuantumul și condițiile efective de acordare a sporului, acesta nu poate fi acordat. Față de acest argument, în mod corect a reținut instanța de fond că solicitarea reclamanților nu are bază legală, în condițiile în care, pentru perioada precizată în acțiune, iunie 2007 – septembrie 2008, nu fusese, încă, emis de către autoritatea competentă actul administrativ prevăzut de art. 16 alin. (2) din O.G.

nr. 6/2007, Ordinul ministrului muncii, familiei și egalității de șanse nr. 661/2008 fiind aplicabil începând cu data de 1 octombrie 2008. Critica recurenților referitoare la practica neunitară a instanțelor de fond nu va fi reținută, întrucât precedentul judiciar nu constituie izvor de drept în sistemul de drept românesc; aceasta cu atât mai mult cu cât hotărârile invocate de recurenți nu sunt pronunțate de instanța supremă. Pentru motivele arătate, recursul va fi respins, ca nefondat, menținându-se sentința criticată, ca fiind temeinică și legală. PENTRU

ÎN

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanții C.R.A., J.O., S.E., C.E.R., L.B., C.L., C.E., B.F.R., P.M.D., G.C.D., P.T.R., S.A., T.A.P. și W.A.D. împotriva sentinței nr. 1028 din 11 martie 2009 a Curții de Apel București, secția a VllI-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 octombrie 2009.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-04-30
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2260/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința civilă nr. 68 din 8 aprilie 2009 a Curții de Apel Pitești s-a declinat competența de soluționare a cererilor formulate de reclamanții N.C.,
ÎCCJ 2008-02-22
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4689/2009
poate fi sesizată în acest scop. S-a reținut de asemenea, că prin Rezoluția din 22 februarie 2008 a D.N.A., Dosar nr. 82/P/2007 s-a dispus neînceperea urmăririi penale și față de reclamant, nefăcându-se dovada că reclamantul ar fi săvârșit
ÎCCJ 2009-12-03
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5553/2009
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin decizia civilă nr. 922 din 02 aprilie 2009, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins cererea de revizu
ÎCCJ 2012-03-23
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1588/2012
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei. l. Procedura derulată în primă instanță. Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Curții de Apel București - secția a VIII-a c
ÎCCJ 2010-10-08
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4219/2010
Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele: Prin sentința nr. 3236 din 25 noiembrie 2008 a Curții de Apel București a fost admisă excepția prescripției cu privire la drepturile salariale aferente
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă