ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 91/2004
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 91/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra
recursului de față;
Din
examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Contestatorii
A.M., B.C., B.I., I.B., B.N., D.N., I.S., M.I., R.N., S.I. S.C., Ș.C. și V.A.,
la data de 26 iunie 2003 au formulat contestație în anulare împotriva Deciziei
nr.2081 pronunțată la 29 mai 2003 de Secția contencios administrativ a Curții Supreme
de Justiție, în dosarul nr. 2293/2003.
În
motivarea contestației în anulare, se susține că soluția de respingere ca
nefondat a recursului, pronunțată prin Decizia nr.2081/ 2003 este rezultatul
unei greșeli materiale constând în aceea că introducerea în cauză a
consilierilor locali, respectiv a contestatorilor din dosar, nu s-a făcut
legal, ei în calitate de consilieri exercitându-și dreptul de vot, drept care
în mod greșit este considerat ca fiind generator de prejudiciu.
În
drept, contestația este întemeiată pe dispozițiile art.317-321 C.proc.civ.
Analizând
contestația, Curtea constată că aceasta este tardiv formulată, excepție pusă în
discuția părților prezente, conform considerentelor ce se vor expune.
Prin
Decizia nr.2081 din 29 mai 2003, împotriva căreia s-a formulat prezenta
contestație în anulare, a fost respins ca nefondat recursul declarat de
recurenți, contestatori în prezentul dosar, împotriva deciziei nr.243 din
24.05.2002 a Secției jurisdicționale a Curții de Conturi.
Prin acea decizie, Secția jurisdicțională
respinsese recursul jurisdicțional împotriva încheierii din 21.03.2002 a
Colegiului jurisdicțional al Camerei de Conturi Argeș, prin care, potrivit
art.67 din Legea nr.94/1992, s-a dispus înființarea măsurilor asiguratorii pe
bunurile contestatorilor recurenți în limita sumelor din actul de sesizare.
Potrivit
dispozițiilor art.319 C.proc.civ., împotriva hotărârilor irevocabile care nu se
aduc la îndeplinire pe cale de executare silită, contestația în anulare poate
fi introdusă în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat
cunoștință de hotărâre, dar nu mai târziu de un an de când hotărârea a rămas
irevocabilă.
Decizia
de respingere a recursului ca nefondat nu este susceptibilă de executare
silită, iar împrejurarea că măsurile asiguratorii au fost aduse la îndeplinire
încă din anul 2002 prin Încheierea din 21.03.2002, sunt elemente depline care
demonstrează că termenul de 15 zile prevăzut de lege în cadrul căruia se poate
declara această cale de retractare, este depășit.
Înalta
Curte de Casație, pentru aceste considerente va respinge contestația în anulare
ca tardiv formulată.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE
LEGII
DECIDE:
Respinge
contestația în anulare formulată de A.M., B.C., B.I., I.B., B.N., D.N., I.S.,
M.I., R.N., S.I. S.C., Ș.C. și V.A împotriva deciziei nr. 2081 din 29 mai 2003
a Curții Supreme de Justiție – Secția contencios administrativ, ca tardivă.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 15 ianuarie 2004.