ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7859/2004

Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Procurorul financiar de pe lângă Camera de Conturi a municipiului București, a sesizat Colegiul jurisdicțional București al Curții de Conturi și a solicitat obligarea pârâților: D.N., Ș.M., SC, M.C., G.E., P.A., C.D. și M.D., la plata în solidar către C.N. T. SA, a sumei de 59.981,93 dolari SUA, cu titlu de daune, reprezentând plăți nejustificate din creditul de la B.E.I., pentru lucrări necorespunzătoare calitativ, executate de SC S. Ltd. și SC L.R. SRL, pentru reabilitare hangarului de avioane și a sumei de 5.785,4 dolari SUA, cu titlu de daune, reprezentând plăți fără contraprestație către SC L.R. SRL.

S-a arătat că din verificarea documentelor privind reabilitarea pardoselii hangarului, obiectiv finanțat din creditul extern contractat cu B.E.I., organul de control a constatat plata nejustificată din creditul primit, a sumei de 59.981,93 dolari SUA, pentru lucrări necorespunzătoare calitativ executate de constructorul SC S. Ltd. și SC L.R. SRL. Faptul că lucrarea este necorespunzătoare calitativ și necesită refacerea integrală, este atestat de Minuta TL 0022 din 18 aprilie 2001, unde sunt precizate deficiențele de execuție și lucrările compromise, constând în fisuri, desprinderi ale stratului de material, etc. S-a constatat de organul de control, că, deși furnizorii SC S. Ltd și SC L.R. SRL se angajau să remedieze lucrările compromise, această intenție nu a avut însă și finalitate, astfel că C.N.

T. SA a fost prejudiciată cu suma de 59.981,93 dolari SUA. Totodată, s-a constatat că C.N. T. SA a achitat din creditul B.E.I., în favoarea SC L.R. SRL, suma de 34.776,33 dolari SUA, iar materialele puse în operă pentru lucrarea necorespunzătoare calitativ, sunt în sumă de 28.990,93 dolari SUA. În acest fel C.N. T. SA a achitat către SC L.R. SRL, suma de 5.785,44 dolari SUA, fără o contraprestație din partea acesteia. A concluzionat că utilizarea nelegală a sumei totale de 65.767,33 dolari SUA (59.981,93 dolari SUA, plus 5.785,4 dolari SUA), pe relațiile contractuale cu SC S. Ltd. și SC L.R. SRL, este consecința unui complex de factori și anume: întocmirea incompletă a documentației tehnice pentru începerea procedurii de licitație, neorganizarea licitației publice conform prevederilor contractuale de împrumut și legislația în vigoare, derularea și execuția deficitară a lucrărilor, efectuarea de plăți fără contraprestație.

Răspunderea pentru utilizarea sumei s-a arătat că revine: - economist D.N., director general, care avea obligația gestionării eficiente a sumelor provenite din creditul extern contractat cu B.E.I., precum și în calitate de semnatar al contractelor încheiate pentru executarea pardoselii hangarului. - inginer Ș.M., fost director tehnic, care nu a asigurat întocmirea întregii documentații tehnice, necesare procedurii de achiziție și în calitate de semnatar al contractelor de achiziție cu SC S. Ltd. și SC L.R. SRL. - inginer S.C., director tehnic, care în calitate de semnatar al protocolului din 9 iulie 2001, încheiat cu SC L.R. SRL, prin care se exonerează de răspundere, furnizorul, deși nu a fost recuperată suma, fără contraprestație și nici A contravalorii materialelor puse în operă, care au fost deteriorate.

- economist M.C., contabil-șef, care în calitate de semnatar al contractului, cu furnizorii și al documentelor de plată către aceștia, nu a luat măsuri de recuperare a sumelor achitate pentru lucrarea deteriorată sau avansate, fără executarea unei contraprestații. - inginer G.E., diriginte de șantier, în calitate de semnatar al recepției parțiale. - inginer P.A., șef compartiment logistic, în calitate de semnatar al contractelor de execuție, de membru al comisiei de recepție și semnatar al procesului-verbal de recepție preliminar nr. 84 din 30 martie 2001, care a stat la baza achitării contravalorii lucrărilor defectuoase. - inginerii C.D. și M.D., în calitate de membri în comisia de selecție a ofertelor.

Colegiul jurisdicțional al municipiului București, prin sentința nr. 173 din 1 noiembrie 2002, a respins ca neîntemeiat, actul de sesizare. Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că, deși lucrarea s-a dovedit a fi necorespunzătoare calitativ, nu s-a putut stabili cu certitudine vinovăția pârâților în cauză, nici măcar pentru deficiențele arătate de organele de control. Din actele depuse la dosar a rezultat că între beneficiarul lucrării, C.N. T. SA și I.P.T.A.N.A., s-a încheiat un contract-cadru de proiectări, care avea ca obiect, documentații de proiectare în întocmirea documentelor necesare obținerii avizelor și acordurilor prevăzute de lege, pentru RK H.A., pe Aeroportul Internațional București - Otopeni, proiect care cuprinde întreaga documentație, fiind atașat la dosar.

Documentația cuprinde două variante de execuție, din care a fost aleasă varianta cea mai simplă, astfel cerința legii a fost îndeplinită. Alegerea oricăreia din cele două variante a implicat și asumarea unor riscuri, unitatea chiar precizând că lucrarea de reparație - refacere a pardoselii, a reprezentat o premieră în domeniul infrastructurii aviației civile române, neexistând nici un fel de experiență anterioară. În aceste condiții nu putea fi imputată membrilor comisiei de selecție a ofertelor și conducerii unității, alegerea variantei mai simple și mai ieftine, iar faptul că alegerea acestei variante s-a făcut prin selecție de oferte, și nu prin licitație, nu are relevanță.

Între beneficiar și constructor s-a încheiat un act adițional la contract, prin care executantul se obliga să refacă lucrarea în varianta a doua, conform soluției nr. 1 din raportul de expertiză tehnică, la aceeași valoare la care s-ar fi executat inițial, respectiv 214.135 dolari SUA (în care se includea și suma deja cheltuită, de 65413,7 dolari SUA). De asemenea, executantul se obliga să constituie în favoarea beneficiarului, o asigurare la valoarea integrală a contractului, de 214.135 dolari SUA, pe perioada de garanție a lucrării de doi ani. Împotriva sentinței nr. 173 din 1 noiembrie 2002 a Colegiului jurisdicțional a municipiului București, Procurorul financiar de pe lângă Camera de Conturi a municipiului București a declarat recurs jurisdicțional.

Secția jurisdicțională a Curții de Conturi, prin decizia nr. 288 din 8 mai 2003, a admis recursul jurisdicțional și a casat sentința, cu trimitere, spre rejudecare, aceluiași colegiu, întrucât instanța de fond nu a efectuat o cercetare judecătorească, ci s-a mulțumit să constate existența unei situații dedusă din actul de sesizare. Nu s-au motivat reținerile făcute, care sunt contradictorii ori străine de natura pricinii, hotărârea fiind dată cu aplicarea greșită a legii, problema prejudiciului cauzat prin efectuarea unei lucrări „necorespunzătoare calitativ”, trebuie tratată în raport direct cu modul în care a fost afectată siguranța transporturilor aeriene, aici existând un risc agravat, ce duce automat la agravarea răspunderii persoanelor cu funcții decizionale importante.

Considerând hotărârea, nelegală, atât C.N. T. SA, cât și fiecare din persoanele fizice care au făcut obiectul actului de sesizare, au declarat recurs. În cele nouă recursuri, se arată în esență că secția jurisdicțională a ignorat probele administrate în cauză, care sunt hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii și din care rezultă că nu există nici un fel de prejudiciu nici pentru companie, nici pentru SC T. SA, nici pentru B.E.I. sau statul român, întrucât în prezent, lucrarea executată este corespunzătoare, nici o persoană nu este vinovată, astfel că în urma admiterii recursurilor, se impune casarea deciziei pronunțate de secția jurisdicțională și respingerea recursului Procurorului financiar împotriva sentinței nr. 173 din 1 noiembrie 2002 a Colegiului jurisdicțional al Camerei de Conturi.

Recursurile sunt nefondate. Potrivit dispozițiilor art. 261 alin. (5) C. proc. civ., hotărârea trebuie să cuprindă motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, cum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților. Verificând sentința pronunțată de Colegiul jurisdicțional, ca urmare a recursului declarat de Procurorul financiar, secția jurisdicțională a reținut că instanța nu a efectuat o cercetare judecătorească, ci s-a mulțumit să constate existența unei situații dedusă din actul de sesizare, respectiv nu există o analiză a probelor administrate, concluziile trase fiind contradictorii. Această „motivare” constituie o vădită nelegalitate, ce duce la nulitatea hotărârii, cu consecința casării sentinței, cu trimitere, spre rejudecare, soluție pronunțată în decizia atacată.

De precizat că, prin O.U.G. nr. 117/2003, s-a dispus preluarea activității jurisdicționale a instanțelor Curții de Conturi, de către instanțele judecătorești, astfel că, respingându-se recursurile, ca nefondate, urmează a se înainta dosarul, conform art. 2 lit. b) din ordonanța menționată, la curtea de apel, spre soluționare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursurile declarate de C.N. T. SA, D.N., Ș.M., S.C., C.M., P.A., M.D., D.C. și G.E., împotriva deciziei nr. 288 din 8 mai 2003 a Curții de Conturi, secția jurisdicțională, ca nefondate. Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 octombrie 2004.