ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 686/2003

S-a

luat în examinare recursul declarat de Regia Autonomă Administrația

Patrimoniului Protocolului de Stat – Complex Agrosilvic Scroviștea

împotriva deciziei nr.262 din 31 mai 2002 a Curții de Conturi –

Secția jurisdicțională.

La

apelul nominal s-au prezentat recurenta R.A. „Administrația Patrimoniului

Protocolului de Stat” Complex Agrosilvic Scroviștea prin consilierul

juridic M.D. și intimatul-pârât O.M., lipsind intimata Curtea de Conturi a

României.

Procedura

completă.

Consilierul

juridic M.D. a pus concluzii de admitere a recursului așa cum a fost

formulat, modificarea în parte a deciziei Curții de Conturi atacate, în

sensul respingerii acțiunii.

Intimatul

O.M. a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

C

U R T E A

Asupra

recursului de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

sentința nr.184 din 7 decembrie 2001 Colegiul Jurisdicțional al

municipiului București a admis în parte contestația formulată de

contestatorul O.M. împotriva deciziei de imputare nr.156 din 26 iunie 2000

emisă de R.A. Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat –

Complexul Agrosilvic Scroviștea pentru suma de 28.193.361 lei, pe care a

redus-o la suma de 917.338 lei.

Pentru

a hotărî astfel, s-a reținut de către organul de

soluționare, că prejudiciul imputat lui O.M. în calitate de

pădurar la Cantonul nr.1 Cioplani din cadrul Complexului Agrosilvic

Scroviștea, nu este real, având în vedere motivele invocate de contestator

și concluziile expertizei tehnice efectuate în cauză și că

prejudiciul real este de numai 917.338 lei, diferența fiind prescrisă.

Considerând

soluția nelegală și netemeinică, R.A. Administrația

Patrimoniului Protocolului de Stat – Complexul Agrosilvic Scroviștea a

declarat recurs jurisdicțional, susținând că în mod greșit

prejudiciul a fost diminuat de la suma de 28.193.361 lei la 917.338 lei, numai

pe baza raportului de expertiză, fără a se corobora cu alte

probe care duc la concluzia că prejudiciul real este de 28.193.361 lei,

precum și că raportul de expertiză nu a fost întocmit în

concordanță cu situația de pe teren, unde expertul nu s-a

deplasat pentru a constata că nu poate fi vorba de lemnul provenit din

cioturi vechi de 6 ani, întrucât Nota 1 a Ocolului Silvic prevede că

ultimul control s-a făcut la data de 31 mai 1999 când cioturile vechi de 6

ani puteau fi descoperite și a solicitat refacerea expertizei tehnice.

Curtea

de Conturi – Secția jurisdicțională analizând actele și

lucrările dosarului, s-a pronunțat prin Decizia nr.262 din 31 mai

2002, în sensul respingerii recursului jurisdicțional formulat de R.A.

Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat – Complex Agrosilvic

Scroviștea.

În

motivarea acestei decizii, Secția jurisdicțională a Curții

de Conturi a reținut, în esență, că prejudiciul de

28.193.361 lei imputat pădurarului O.M. prin decizia nr.156 din 26 iunie

2000 a avut la bază actul de control nr.1 din 14 iunie 2000 încheiat de

Inspectoratul Silvic Județean – Ocolul Silvic Scroviștea, potrivit

căruia, s-a constatat că au fost tăiați fără

marcaj un număr de peste 350 de arbori.

S-a

mai reținut că, prin raportul de expertiză tehnică depus în

cauză și efectuat la fața locului în prezența tehnicianului

N.G. și a pădurarului O.M., s-a concluzionat că mărimea

prejudiciului corespunzător ultimilor 3 ani, raportat la termenul de

prescripție de 3 ani, este de 917.338 lei și că, calculul

prejudiciului s-a făcut incorect, cu încălcarea prevederilor Legii

nr.81/1993 în sensul calculării și numărării numărului

de cioturi și prin luarea în calcul a unei valori de multiplicare ce nu

este în concordanță cu vechimea cioatelor (până la 6 ani).

Criticile

formulate de recurent, în sensul că i-au fost respinse în mod nejustificat

obiecțiunile la raportul de expertiză tehnică și că nu

s-au luat în seamă și alte probe administrate în cauză, nu au

fost reținute deoarece, după cum rezultă chiar din raportul de

expertiză și actelor de la dosar, după depunerea raportului de

expertiză, recurenta a avut timp suficient să formuleze eventuale

obiecțiuni, ceea ce nu s-a întâmplat.

Nemulțumită

de soluția astfel pronunțată, Regia Autonomă

„Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” a declarat recurs,

susținând că hotărârea atacată este lipsită de temei

legal și a fost dată cu încălcarea și aplicarea

greșită a legii (art.304 pct.9 Cod procedură civilă), în

sensul că cioturile nu aveau o vechime de 6 ani, din data de 31.05.1999,

data penultimului control efectuat de Ocolul Silvic  și până la data

de 14.06.2000, data ultimului control, a trecut doar un an și două

săptămâni.

Dacă

cioturile ar fi avut  vechimea prezumată de expert, acestea ar fi fost

descoperite la controlul din data de 31 mai 1999.

A

mai susținut că instanța a dat întâietate unei prezumții

ridicate de expert, în defavoarea unei probe concrete și imparțiale (

Nota nr.1 a Ocolului Silvic ) iar raportul a fost întocmit, fără ca

expertul să se fi deplasat pe teren.

Examinând

cauza în raport cu întregul material probator administrat, Curtea va respinge

recursul ca nefondat, pentru cele ce urmează:

Prin

decizia nr.156/ 26.06.2000 directorul  Complexului Agrosilvic Scroviștea

din subordinea Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului

de Stat” a imputat numitului O.M., pădurar la Cantonul nr.1 Ciolplani din

cadrul Complexului Agrosilvic Scroviștea, suma de 28.193.361 lei cu titlu

de prejudiciu, rezultând din delicte silvice (tăieri de arbori

fără marcaj).

Expertiza

tehnică dispună în cauză a scos în evidență că

lemnul provenit din cioturile avute în vedere la imputarea prejudiciului

stabilit în sarcina contestatorului, a avut trei destinații: o parte a

fost consumată pentru încălzirea spitalului administrației; o

parte a fost utilizată pentru încălzirea celor 4 posturi de pază

militară, iar o ultimă parte s-a valorificat pe bază de bon

și de aprobare.

Expertiza

a stabilit că cioturile arborilor imputați aveau o vechime de

până la 6 ani, astfel încât numai cele cu vechime până la trei ani

mai puteau fi imputați ținând cont de prevederile Decretului

nr.167/1958 privitor la prescripția extinctivă.

Cum

expertiza tehnică s-a făcut prin deplasarea pe teren a expertului

care a concluzionat în sensul reținut prin decizia atacată, și

anume „că cioturile arborilor imputați au o vechime de până la 6

ani, în conformitate cu prevederile Drectului nr.167/1958 privind

prescripția extinctivă, prejudiciul real este de 917.338 lei”. Se mai

reține că recurenta nu a formulat obiecțiuni, solicitând doar

administrarea probei cu interogator, fără relevanță în

cauză, astfel că sentința apare legală și

temeinică, iar recursul nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge

recursul declarat de Regia Autonomă Administrația Patrimoniului

Protocolului de Stat – Complex Agrosilvic Scroviștea împotriva deciziei

nr.262 din 31 mai 2002 a Curții de Conturi – Secția

jurisdicțională, ca nefondat.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 19 februarie 2003.