ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5108/2003

Asupra recursului civil

de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele :

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Prahova

sub nr. 600 din 3 ianuarie 2002, contestatorul C.I. a chemat în judecată

intimații S.C. I.M.S.A. Prahova și Consiliul Local Drăgănești, solicitând

instanței ca în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/2001, intimatele să fie

obligate să-i lase în deplină proprietate și folosință moara situată în comuna

Drăgănești – județul Prahova, compusă din construcție și teren în suprafață de

7500 mp, precum și obligarea intimaților la despăgubiri bănești pentru locuința

morii compusă din 4 camere și un antreu – construită din zid și anexele care

ocupau suprafața de 765,36 mp și au fost demolate în decursul timpului.

În motivarea cererii, contestatorul a arătat că,

imobilul în litigiu, respectiv moara, a aparținut tatălui său C.S., a fost

naționalizată, iar apoi trecută în proprietatea statului în baza unui proces

verbal existent în arhivele statului în dosarul nr. 134/1949. A susținut

contestatorul că, inventarul morii cuprindea clădirea morii în suprafață de 284

mp, anexe în suprafață de 680 mp, locuința morii în suprafață de 85,36 mp,

terenul pe care se aflau și construcțiile în suprafață de 7500 mp.

Contestatorul a arătat că în prezent clădirea

morii aparține S.C. I.M. SA Prahova, terenul aparține Consiliului Local

Drăgănești, iar celelalte construcții nu mai există, fiind demolate.

Și-a motivat acțiunea pe dispozițiile Legii nr. 10/2001.

Prin sentința civilă nr. 267 din 7 iunie 2002,

Tribunalul Prahova, secția civilă, a respins excepția prematurității cererii

invocată de pârâta S.C. I.M. S.A. Prahova și însușită și de intimatul Consiliul

Local Drăgănești, ca neîntemeiată.

A admis contestația astfel cum a fost precizată

formulată de C.I. în contradictoriu cu intimatele S.C. I.M. SA Prahova și

Consiliul Local Drăgănești.

A obligat intimata S.C.I.M.S.A. Prahova să

restituie în natură contestatorului imobilul „clădirea morii” situată în comuna

Drăgănești.

A obligat intimatul Consiliul Local Drăgănești

să restituie contestatorului terenul în suprafață de 7.500 mp situat în comuna

Drăgănești, în natură.

Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a

constatat că persoana îndreptățită la restituirea în natură a imobilelor

preluate în mod abuziv de către stat, respectiv contestatorul, s-a conformat

dispozițiilor Legii nr. 10/2001 notificând unitățile deținătoare în termenul

prevăzut de lege, însă acestea nu s-au pronunțat asupra cererilor de restituire

în natură și deci nu pot să-și invoce propria culpă în susținerea excepției

invocate.

Instanța a considerat că s-au făcut dovezi

asupra proprietății imobilului solicitat a fi restituit în persoana autorului

contestatorului C.S. - decedat la 1 iunie 1960 – că, imobilul compus din moară,

instalații, locuința morii și teren de 7500 mp au trecut în proprietatea

statului în temeiul Legii nr. 119/1948, iar terenul este deținut de Consiliul

Local Drăgănești, moara fiind deținută de S.C. I.M. S.A. Prahova.

Cum ambele imobile au fost preluate abuziv de

stat, se impune restituirea acestora în natură.

Împotriva acestei sentințe, a declarat apel S.C.

I.M. S.A. Prahova invocând motive de nelegalitate.

Prin decizia nr. 90 din 17 septembrie 2002,

Curtea de Apel Ploiești, secția civilă, a respins ca nefondat apelul declarat

de S.C. I.M. Prahova S.A., reținând că statul nu are un titlu valabil și că

preluarea imobilelor a fost abuzivă.

De asemenea nu s-a putut reține buna credință în

calitatea sa de subdobânditor al bunului, fiind raporturi juridice între

societatea comercială privatizată și stat, iar APAPS, nu este titulara

imobilului pentru a i se adresa vreo notificare.

În contra acestei decizii, a declarat recurs

intimata S.C. I.M. Prahova S.A., criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală

pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. în dezvoltarea

cărora, reproșează instanței – că în cauză erau incidente dispozițiile art. 27

din Legea nr. 10/2001 care prevede că în cazul imobilelor preluate de stat cu

titlu valabil, trecute în patrimoniul societăților comerciale privatizate cu

respectarea dispozițiilor legale, persoana îndreptățită are dreptul la măsuri

reparatorii prin echivalent. Instanța trebuie să compare cele două titluri .

- că nu i s-a admis o probă cu expertiză tehnică

pentru a demonstra că s-au făcut îmbunătățiri esențiale la moară care a fost

numai de porumb iar în prezent a fost transformată în moară de grâu.

Solicită admiterea recursului, modificarea

hotărârilor recurate, în sensul respingerii acțiunii reclamantului.

Recursul este nefondat.

Pentru repararea abuzurilor săvârșite în

perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, legiuitorul a adoptat, printre

altele, Legea nr. 10/2001, care stabilește principiul restituirii în natură a

imobilelor – terenuri cu sau fără construcție. Prin excepție, legea prevede

stabilirea unor măsuri reparatorii prin echivalent.

Contestatorul a arătat că imobilul în litigiu,

respectiv moara a aparținut tatălui său C.S., a fost naționalizată, iar apoi

trecută în proprietatea statului, clădirea morii aparținând S.C. I.M. Prahova S.A.,

iar terenul trecut în administrarea Consiliului Local Drăgănești.

În speță, contestatorul, ca persoană

îndreptățită a promovat acțiunea în justiție pentru revendicarea imobilului în

litigiu, iar după intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001, a înțeles să se

prevaleze de prevederile acesteia, notificând unitățile deținătoare, ocazie cu

care, a depus toate actele necesare.

În cauza dedusă judecății s-a constatat că

unitățile notificate de contestator nu s-au pronunțat asupra cererilor de restituire

în natură astfel că, în mod corect instanța de judecată a respins excepția

prematurității cererii ca neîntemeiată.

De asemenea corect instanța de apel a reținut că

în cauza de față are incidență art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 10/2001,

care se referă la faptul că sunt imobile preluate abuziv, acele imobile

naționalizate prin Legea nr. 119/1948 și cum, în speță, s-a făcut dovada că

această lege a operat în cadrul preluării de către stat atât a terenului, cât

și a construcției morii situată în comuna Drăgănești, proprietatea lui C.S.,

autorul contestatorului nu poate fi reținută susținerea recurentei că statul

are un titlu valabil de proprietate.

În acest context nu-și pot avea incidența

dispozițiile art. 27 din Legea nr. 10/2001, astfel cum se susține în motivele

de recurs.

Nici cel de al doilea motiv de recurs nu poate

fi primit, recurenta nefăcând vreo dovadă că imobilul a suferit modificări

esențiale care să justifice respingerea cererii de restituire în natură. La

dosar se află o expertiză tehnică în care s-a cerut identificarea și măsurarea

terenului, a construcțiilor existente, cu stabilirea vecinătăților, care nu a

fost contestată de recurentă și nici nu s-a cerut completarea acesteia cu

constatarea unor eventuale îmbunătățiri esențiale făcute la moara respectivă.

Așadar, față de cele arătate, Curtea reținând

că, decizia instanței de apel este temeinică și legală, va respinge recursul

intimatei, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de pârâta S.C. I.M. Prahova S.A. Ploiești împotriva deciziei civile

nr. 90 din 19 septembrie 2002 a Curții de Apel Ploiești, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 2 decembrie 2003.