ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 199/2003

S-a

luat în examinare recursul declarat de U.I.I. împotriva deciziei nr.219 din 17

mai 2002 a Curții de Conturi – Secția jurisdicțională.

La

apelul nominal  s-au prezentat recurentul U.I.I., personal; intimatul Consiliul

local Ticleni, județul Gorj reprezentat de consilierul juridic T.G.E.  A lipsit

intimata Curtea de Conturi a României.

Procedura

completă.

Instanța

a pus în discuție neregularitatea recursului declarat de U.I.I., în sensul că

acesta nu a fost motivat.

Recurentul

U.I.I. a arătat că nu a cunoscut faptul că trebuie să motiveze recursul în

termen de 15 zile de la comunicarea sentinței.

Reprezentantul

Consiliului local Ticleni a solicitat să se constate nulitatea recursului, în

conformitate cu dispozițiile art.303, pct.1 din Codul de procedură civilă.

C

U R T E A

Asupra recursului de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

U.I.I.

a declarat recurs, în temeiul art.82 din Legea nr.94/1992, împotriva deciziei

nr.219 din 17 mai 2002 pronunțată de Curtea de Conturi – Secția juridicțională,

recurs pe care nu a înțeles să-l motiveze nici prin cererea de recurs și nici

ulterior.

Analizând

recursul de față, Curtea reține că prin sentința nr.3 din 1 martie 2002 a

Colegiului jurisdicțional din cadrul Camerei de Conturi a județului Gorj s-a

admis actul de sesizare, s-a constatat plata nelegală din creditele bugetare

ale anului 2000 a sumei de 1.477.918 lei reprezentând  depășirea convorbirilor

telefonice la Consiliul local Ticleni din culpa pârâtului U.I.I., care a fost

obligat la plata sumei de 2.418.252 lei cu titlu de despăgubiri civile către

Consiliul local Ticleni și la plata sumei de 100.000 lei cu titlu de cheltuieli

judiciare, instituindu-se în măsuri asiguratorii asupra averii acestuia până la

concurența sumei de 2.518.252 lei.

Curtea

de Conturi – Secția jurisdicțională, prin decizia nr.219 din 17 mai 2002 a

respins recursul jurisdicțional declarat de U.I.I. împotriva sentinței și l-a

obligat la plata sumei de 50.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către

stat.

Impotriva

acestei decizii U.I.I. a promovat recurs la Curtea Supremă de Justiție, recurs

pe care nu a înțeles să-l motiveze.

Conform

prevederilor art.303 din Codul de procedură civilă, recursul se motivează prin

cererea de recurs sau înlăuntrul termenului de recurs, termen care este de 15

zile de la comunicarea hotărârii, conform art.301 din Codul de procedură

civilă.

Cum

recurentul nu a motivat recursul nici prin cererea de recurs și nici înăuntrul

termenului de 15 zile menționat mai sus, urmează ca în temeiul art.306 alin.1

din Codul de procedură civilă să se constate că acesta este  nul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Constată

nul recursul declarat de U.I.I. împotriva deciziei nr.219 din 17 mai 2002 a

Curții de Conturi – Secția jurisdicțională.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 22 ianuarie 2003.