ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1572/2003
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1572/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Deliberând asupra recursului de
față,
Prin cererea înregistrată sub nr. 2288
din 20 aprilie 1999, reclamantul Fondul Proprietății de Stat București, a
solicitat obligarea pârâtei, SC D.E. SA Deva, la plata sumelor de 311.096.784
lei, reprezentând dividende pe anul 1995; 415.308.239 lei daune moratorii,
calculate la nivelul dobânzilor bonificate de B.R.D. la depozitele pe 1 an și
15.530.000 lei cheltuieli de judecată.
Motivându-și acțiunea, reclamanta
arată că pârâta îi datora dividende, în baza Legii nr. 31/1990 și, întrucât nu
le-a achitat, urmează să plătească și daune moratorii.
Tribunalul Hunedoara, prin sentința
civilă nr. 164 din 25 februarie 2000, a admis în parte acțiunea, a obligat-o pe
pârâtă la plata sumei de 311.096.784 lei, reprezentând dividende, 262.315.275 lei
dobânzi și la 13.999.120 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință,
instanța de fond a reținut că pârâta datora dividende pe anul 1995, în sumă de
314.288.976 lei, din care a achitat 3.192.192 lei și mai are de achitat
311.096.784 lei.
A fost înlăturată apărarea pârâtei
că debitul ar trebui diminuat cu suma de 14.755.644 lei, sumă datorată
managerului, cu motivarea că, potrivit dispozițiilor Legii nr. 66/1993, cota de
profit cuvenită managerului se plătește de către societate.
În privința daunelor moratorii s-au
aplicat dispozițiile art. 1988 C. civ. și art. 43 C. com., calculându-se
dobânzile la nivelul ratei de scont a B.N.R.
Împotriva acestei sentințe au
declarat apel atât reclamanta, A.P.A.P.S,. cât și pârâta.
Reclamanta solicită admiterea în
totalitate, susținând că i se cuvin dobânzile la nivelul celor bonificate de B.R.D.
la depozitele pe 1 an.
Pârâta critică sentința de fond,
arătând că, în mod greșit, s-a considerat că se datorează dividende, întrucât
hotărârea A.G.A. nu a fost publicată în Monitorul Oficial, iar, la data
promovării acțiunii, pârâta nu avea beneficii, ci înregistra pierderi.
Curtea de Apel Alba Iulia, prin
decizia nr. 207 din 23 martie 2001, a admis apelul pârâtei, a schimbat sentința
în totalitate și a respins acțiunea.
Apelul reclamantei a fost respins ca
tardiv motivat.
S-a reținut că acțiunea reclamantei
este prescrisă, fiind introdusă la 20 aprilie 1999, iar dreptul la acțiune a luat
naștere la 18 aprilie 1996, când s-a aprobat hotărârea de repartizare a
profitului net pe anul 1995.
Împotriva acestei decizii a declarat
recurs reclamanta, invocând motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Se susține că, potrivit art. 16 din
Decretul nr. 167/1958, prescripția se întrerupe prin recunoașterea dreptului,
pârâta achitând o parte din dividende, respectiv, 3.192.192 lei, conform
procesului-verbal din 1 ianuarie 1999.
Se mai arată că pârâta a făcut și
demersuri pentru stingerea obligației de plată.
În ceea ce privește calculul
daunelor moratorii, recurenta consideră că se datorau dobânzile bonificate de B.R.D.
la depozite pe 1 an.
Recursul este nefondat pentru
următoarele considerente:
Conform art. 16 din Decretul nr. 167/1958,
prescripția se întrerupe prin recunoașterea dreptului. Pârâta a susținut, pe
tot parcursul procesului, că nu datorează dividende, cu motivarea că nu a avut
beneficii, ci pierderi.
Pretinsa recunoaștere prin plată nu
a fost dovedită, deoarece, deși i s-a solicitat recurentei să depună la dosar
procesul-verbal din 1 ianuarie 1999, prin care se susține că se dovedește
recunoașterea, reclamanta nu l-a depus.
Nedovedindu-se întreruperea cursului
prescripției se apreciază ca legală soluția instanței de apel, care a respins
acțiunea ca prescrisă, aplicând dispozițiile art. 3 din Decretul nr. 167/1958, privind
prescripția extinctivă.
Motivul de recurs, referitor la
calculul daunelor moratorii, nu se va mai analiza, având în vedere soluționarea
capătului principal de cerere.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de
reclamanta, A.P.A.P.S. București, împotriva deciziei nr. 207 din 23 martie 2001
a Curții de Apel Alba Iulia, secția comercială și de contencios administrativ,
ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședința publică,
astăzi, 13 martie 2003.