ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 958/2003

S-a

luat în examinare recursul declarat de P.C. împotriva sentinței civile nr.87/CA

din 4 iunie 2001 a Curții de Apel Iași.

La

apelul nominal s-a prezentat intimata pârâtă Casa Județeană de Pensii Vaslui

prin  consilierul juridic C.E., lipsind recurentul reclamant P.C.

Procedura

completă.

Curtea,

din oficiu, a pus în discuția părții prezente excepția de tardivitate a

declarării recursului.

Consilierul

juridic C.E. a solicitat admiterea excepției și respingerea recursului ca

tardiv formulat.

Constatând

cauza în stare de judecată, Curtea a rămas în pronunțare cu privire la excepția

de tardivitate invocată.

C

U R T E A

Asupra

recursului de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

cererea înregistrată la Curtea de Apel Iași, reclamantul P.C. a  solicitat, în

contradictoriu cu Direcția Generală de Muncă și Protecție Socială Vaslui

anularea deciziei nr.192 din 19 martie 2001, prin care i-a fost respinsă

contestația formulată împotriva modului de calcul al pensiei pentru munca

depusă și limita de vârstă, stabilită prin decizia nr.66282 din 30 martie 2001

a Oficiului de  pensii din cadrul Direcției Generale de Muncă și Protecție

Socială Vaslui.

În

motivarea acțiunii reclamantul a  arătat că nivelul pensiei astfel cum a fost

stabilit, raportat la vechimea în muncă pe care o are, este inferior celui ce i

s-ar cuveni, comparativ cu pensiile stabilite unor colegi ai săi, ce au

întrunit condiții similare.

Prin

sentința civilă nr.87 din 4 iunie 2001, instanța sesizată a  declinat

competența de  soluționare a acțiunii formulate de reclamantul P.C., în

contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Vaslui, în favoarea

Tribunalului Vaslui.

Pentru

a hotărî astfel, instanța, punând în discuția părților excepția de

necompetență materială a soluționării cauzei de  către Curtea de Apel Iași, a

reținut că, potrivit dispozițiilor art.3 pct.1 din Codul de procedură, astfel

cum a fost modificat prin Ordonanța Guvernului nr.138/2000, intrate în vigoare

începând cu 1 mai 2001, intră în competența curților de apel „procesele și

cererile în materie de contencios administrativ privind actele autorităților și

instituțiilor centrale”, celelalte procese și cereri în materia contenciosului

administrativ intrând în competența tribunalelor, conform art.2 lit.c) din

același act normativ.

Cum,

în speță, organul administrativ pârât este o instituție de interes județean,

soluționarea pricinei se va  declina în favoarea Tribunalului Iași.

Împotriva

sentinței a declarat recurs reclamantul P.C., motivând că s-a adresat cu

acțiune unei instanțe superioare Tribunalului Vaslui și nu este de acord ca această

din urmă instanță să-i soluționeze cererea.

Recursul

este însă formulat cu depășirea termenului legal.

Potrivit

prevederilor art.158(3), împotriva hotărârii prin care o instanță se declară

necompetentă, se poate exercita recurs în termen de 5 zile de la pronunțare.

În

cauză, se constată că hotărârea  atacată a fost pronunțată la 4 iunie 2001,

când, de altfel, reclamantul a și fost prezent în instanță, iar recursul

împotriva hotărârii a  fost declarat abia la 25 iunie 2001, deci cu depășirea

termenului prevăzut de dispozițiile legale  precitate.

În

consecință, recursul declarat de P.C. urmează a fi respins ca fiind tardiv

formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge

recursul declarat de P.C. împotriva sentinței civile nr.87/CA din 4 iunie 2001

a Curții de Apel Iași, ca tardiv formulat.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 11 martie 2003.