ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 139/2004

Asupra

recursului de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

acțiunea înregistrată la 16 iunie 2003 reclamanta G.C. a chemat în judecată

Casa Județeană de Pensii Bihor, solicitând anularea hotărârii nr.8410/2003 și

recunoașterea  calității ei de beneficiară a dispozițiilor Legii nr.189/2000.

In

motivarea  cererii  reclamanta arată că, după instaurarea regimului hortyst în

N-V Transilvania, părinții săi au  fost obligați să-și părăsească locuința

datorită persecuțiilor etnice, fiind  îndreptățită să beneficieze de

dispozițiile Legii nr.189/2000.

Curtea de

Apel Oradea, secția comercială și de  contencios administrativ prin sentința civilă

nr.276 din 30 iunie  2003 a admis  acțiunea, a anulat actul administrativ

atacat  și a obligat pârâta să emită o nouă hotărâre prin care să-i recunoască

reclamantei   drepturile solicitate.

Impotriva

acestei soluții a declarat recurs Casa Județeană de Pensii Bihor, susținând în

esență  că  întrucât reclamanta nu era născută la  data strămutării părinților

săi,  nu a  avut un domiciliul de unde să fie strămutată așa  cum prevăd expres

și limitativ dispozițiile art.1 lit.c din Legea nr.189/2000.

Recursul

este nefondat.

In mod

corect instanța de  fond a reținut că reclamanta a făcut dovada  refugierii

părinților  săi, datorită persecuțiilor etnice, din partea regimului instaurat

după Dictatul de la Viena.

Fiind

născută în perioada refugiului părinților, aceasta a suferit aceleași

privațiuni ca și  familia sa fiind îndreptățită să beneficieze de prevederile

Legii nr.189/2000.

Hotărârea

instanței de  fond  fiind legală și temeinică, recursul declarat de pârâtă se

va respinge ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge

recursul declarat de pârâta Casa Județeană Bihor , împotriva sentinței civile

nr.276/CA din 30 iunie 2003 a Curții de Apel Oradea, ca nefondat.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi  20 ianuarie  2004.