ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 139/2004

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 16 iunie 2003 reclamanta G.C. a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii Bihor, solicitând anularea hotărârii nr.8410/2003 și recunoașterea calității ei de beneficiară a dispozițiilor Legii nr.189/2000. In motivarea cererii reclamanta arată că, după instaurarea regimului hortyst în N-V Transilvania, părinții săi au fost obligați să-și părăsească locuința datorită persecuțiilor etnice, fiind îndreptățită să beneficieze de dispozițiile Legii nr.189/2000. Curtea de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ prin sentința civilă nr.276 din 30 iunie 2003 a admis acțiunea, a anulat actul administrativ atacat și a obligat pârâta să emită o nouă hotărâre prin care să-i recunoască reclamantei drepturile solicitate.

Impotriva acestei soluții a declarat recurs Casa Județeană de Pensii Bihor, susținând în esență că întrucât reclamanta nu era născută la data strămutării părinților săi, nu a avut un domiciliul de unde să fie strămutată așa cum prevăd expres și limitativ dispozițiile art.1 lit.c din Legea nr.189/2000. Recursul este nefondat. In mod corect instanța de fond a reținut că reclamanta a făcut dovada refugierii părinților săi, datorită persecuțiilor etnice, din partea regimului instaurat după Dictatul de la Viena. Fiind născută în perioada refugiului părinților, aceasta a suferit aceleași privațiuni ca și familia sa fiind îndreptățită să beneficieze de prevederile Legii nr.189/2000. Hotărârea instanței de fond fiind legală și temeinică, recursul declarat de pârâtă se va respinge ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge recursul declarat de pârâta Casa Județeană Bihor , împotriva sentinței civile nr.276/CA din 30 iunie 2003 a Curții de Apel Oradea, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 ianuarie 2004.