ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2639/2003

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la data de 6 februarie 2003, reclamantul F.M.R. a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii Bihor, solicitând anularea hotărârii nr. 4317 din 14 ianuarie 2003 și obligarea pârâtei să-i recunoască beneficiul prevederilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000 . În motivarea cererii, reclamantul a învederat că părinții săi s-au refugiat din Oradea, în luna octombrie 1940, stabilindu-se în localitatea Beiuș, astfel încât, el fiind născut în refugiu la 28 februarie 1944, este îndreptățit să beneficieze de drepturile recunoscute prin Legea nr. 189/2000. Prin sentința nr. 106 din 3 martie 2003, Curtea de Apel Oradea a admis acțiunea, a anulat hotărârea nr. 4317 din 24 ianuarie 2003 și a dispus obligarea pârâtei să recunoască reclamantului calitatea de beneficiar al prevederilor Legii nr. 189/2000.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că dispozițiile legii sus-menționate, cu modificările și completările ulterioare, sunt aplicabile și persoanelor refugiate din localitatea de domiciliu pe criterii etnice, persecuția durând pe toată perioada strămutării și constând în privarea persoanelor de folosința locuințelor și a tuturor bunurilor din localitatea de domiciliu. Instanța a mai reținut că și copiii născuți în localitatea în care au fost strămutați părinții lor, au același statut, respectiv au suferit persecuții etnice pe toată perioada cuprinsă între data nașterii și data retrocedării pământului românesc, când a încetat motivul refugiului. Împotriva sentinței a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii Bihor, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Astfel, pârâta a învederat că întrucât reclamantul nu era născut la data strămutării părinților săi și deci, nu avea un domiciliu de unde să se fi refugiat în altă localitate din motive etnice, nu sunt aplicabile prevederile art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000. Examinând cauza în raport de motivul invocat și având în vedere prevederile art. 304 1 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare. Instanța de fond a reținut în mod întemeiat faptul că și reclamantul, născut în localitatea unde au fost obligați să se refugieze din motive etnice părinții săi a dobândit statutul de refugiat al acestora.

Având în vedere că finalitatea Legii nr. 189/2000 este tocmai acordarea de reparații persoanelor care au suferit persecuții din motive etnice, nu se poate susține că ar fi exceptate de la beneficiul acestui act normativ, persoanele născute în refugiu, care au suportat alături de părinți consecințele strămutării, fiind private de folosința locuinței și a bunurilor din localitatea de domiciliu. În raport de cele expuse, Curtea va respinge recursul declarat în cauză, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Bihor împotriva sentinței civile nr. 106/CA/2003 - P din 3 martie 2003 a Curții de Apel Oradea, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 septembrie 2003.