ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 87/2004

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor dosarului,

constată următoarele:

Reclamanta SC “I”.SA J26.14.1991 Târgu

Mureș a formulat acțiune la 27 martie 2003, înregistrată la Curtea de Apel

Târgu Mureș,  secția comercială și de  contencios administrativ, solicitând  ca

în contradictoriu  Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Direcția de

Muncă și Protecție Socială Târgu Mureș să se anuleze  actul administrativ

nr.393(CT/10 martie 2003 emis de Direcția Generală Control  Contribuții pentru

Asigurări Sociale și fond  pentru plată ajutorului de șomaj din cadrul M.M.S.S.

și obligarea  acestui pârât  la emiterea unui nou act de  control prin care să

se constate că majorările de întârziere menționate la pct.1  din nota de

constatare nr.7444/23 decembrie  2002 nu mai sunt datorate.

In motivarea acțiunii  reclamanta menționează

că în data de 15 noiembrie 2002 corpul de control din cadrul D.G.M.S.S. Târgu

Mureș a  încheiat procesul-verbal nr.6746 și a stabilit  în sarcina reclamantei

o obligație de plată restantă reprezentând majorări de întârziere  în valoare

de 2.590.541.655 lei pe care a și achitat-o cu Ordinele de plată nr.288/15

noiembrie 2002 și 289 din 15 noiembrie 2002, obligație pe care însă, susține

reclamanta, a fost calculată eronat, cu încălcarea  prevederile OUG nr.147/2002

publicată la 13.11.2002 în Monitorul Oficial nr.821/13.11.2002. Constatând

această eroare a solicitat o reverificare cu adresa nr.409 din 19.12.2002, în

conformitate cu prevederile art.18  din OG nr.96/2001, reverificare care s-ar

fi materializat într-un nou act de  control, notă  de constatare cu nr.7444/23.12.2002,

astfel că a început  să curgă un nou termen de contestare, în care sens și a

formulat contestație înregistrată la nr.14/2003, dar la care a primit un

răspuns cu nr.393/Ci/10.03.2003 în final.

Curtea de Apel Târgu Mureș, Secția

comercială  și de  contencios administrativ prin sentința nr.116 din 5 mai

2003, a respins  acțiunea  pentru anularea actului 393/Ci/ 2003 prin care s-a

respins ca tardivă contestația formulată împotriva procesului-verbal de control

nr.6746/15.11.2002.

Pentru a pronunța această  hotărâre

instanța de fond a reținut că reclamanta nu a contestat actul de control

6746/272 din 15.11.2002, astfel că obligațiile stabilite prin acesta au rămas

definitive, iar reclamanta a încercat prin demersurile ulterioare să fie repus

în termen, dar  aceste  demersuri au fost rezolvate de  către pârât prin actul

nr.393 /c.i./2003 în sensul că împotriva  actului de control se constată  a nu

fi formulată contestația în termen.

Instanța de fond sesizată a constatat că

acțiunea este nefondată în raport de prevederile art.5 din Legea nr.29/1990 și

OUG nr.96/2001 și 189/2001.

Impotriva  acestei sentințe a declarat

recurs reclamanta, invocând  ca motive de casare prevederile art.304 pct.6 și

304 pct.9 C.proc.civ., în sensul că s-a  acordat mai mult decât  s-a cerut cu

referire  că s-a pronunțat cu privire la procesul-verbal nr.6746 din 15

noiembrie 2002, dar nu s-a pronunțat asupra cererii de anulare a actului

administrativ nr.393/C.i/2003, și în același timp s-a pronunțat și împotriva

D.G.M.S.S. Târgu Mureș pe care  nu a chemat-o în judecată.

In ceea ce privește  critica întemeiată

pe art.304 pct.9 C.proc.civ. recurenta susține că instanța a interpretat greșit

actul a cărei anulare se solicită, că prin demersurile făcute  termenul de

contestare  începe  să curgă de la ultimul act de  control, nu din 15.11.2002,

după cum greșit se face trimitere la art.5 din Legea nr.29/1990 și O.U.G.

nr.96/2001.

Analizând recursul în conformitate cu

criticile formulate, se constată că acesta este nefondat pentru considerentele

ce se vor expune.

Este de necontestat că actul care a fost

întocmit de organele de control prin care au fost stabilite obligațiile

restante în valoare de 2.590.541.655 lei s-a finalizat și înregistrat sub

nr.6746/272 din 15 noiembrie 2002, control efectuat  de inspectori din cadrul

Direcției generale de muncă și solidaritate socială Târgu Mureș, unitatea emitentă

fiind  corect introdusă în cauză de către instanța de fond.

Această obligația a fost  și achitată  de

către reclamanta-recurentă chiar în ziua de 15.11.2002, iar împotriva

procesului verbal de control nr.6746/272/2002 se putea  depune contestația în

termen de 15 zile de la data semnării acestuia, sau al comunicării la Direcția

Generală de muncă și solidaritate socială, conform art.27 și 28 din OUG

nr.96/2001 modificată prin OG nr.189/2001. Această contestație nu a fost

formulată.

Actul nr.393/C.i/2003 emis de  către

direcția de specialitate din cadrul Ministerului Muncii și Solidaritate Sociale

este  răspuns la o sesizare administrativă, răspuns  în care se explică

reclamantei-recurente  că procesul verbal de control nu a fost contestat, iar

celelalte demersuri și contestații, privesc alte documente.

In mod corect instanța de fond a reținut

că reclamanta nu a făcut dovada încălcării unui drept  recunoscut de lege,

eronat însă a făcut  trimitere la art.5 din Legea nr.29/1990, temeiul fiind

art.1 din Legea nr.29/1990, după cum în mod judicios a introdus în cauză și

instituția care a întocmit procesul verbal de constatare.

Curtea  constată  astfel că instanța de

fond a pronunțat o soluție ce se referă la obiectul acțiunii, actul

nr.393/C.i/2003,  dar pentru a lămuri în mod complet și corect susținerile

părților, a analizat și actele menționate de părți și efectele juridice produse

de aceste acte.

Față de considerente prezentate se

constată că sentința nr.116 din 5 mai 2003 pronunțată de Curtea de Apel Târgu

Mureș, secția comercială și de contencios administrativ este legală, astfel că

pe cale de consecință recursul declarat de recurenta-reclamantă SC”I.” S.A. 26.14.1991

Târgu Mureș urmează a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de SC “I”. SA

Târgu Mureș, județul Mureș  împotriva sentinței civile nr.116 din 5 mai 2003 a

Curții de Apel Târgu Mureș-Secția comercială și de contencios administrativ, ca

nefondat.

Pronunțată în ședință publică, astăzi  15

ianuarie 2004.