ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1120/2003

Asupra conflictului negativ de

competență de față;

Din examinarea lucrărilor dosarului,

constată următoarele:

Prin contestația înregistrată la

Tribunalul București sub nr. 706 din 29 ianuarie 2002, contestatoarea B.A.C. a

solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției ca, prin hotărârea

ce se va pronunța, să se dispună anularea ordinului nr. 2852/C din 30 noiembrie

2001 emis de pârât, prin care a fost obligată la restituirea sumei de

44.494.892 lei reprezentând indemnizație de asigurări sociale încasată

necuvenit, pe perioada noiembrie 2000 - septembrie 2001, când s-a aflat în

concediu plătit pentru îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani.

Totodată, contestatoarea a solicitat

suspendarea executării ordinului contestat până la soluționarea litigiului.

În motivarea contestației,

contestatoarea a arătat că:

- deține funcția de judecător la

Judecătoria Buftea și aflându-se în concediu plătit pentru creșterea copilului

până la vârsta de 2 ani, în conformitate cu art. 2 din Legea nr. 120/1997, a

beneficiat de indemnizație lunară reprezentând 85% din totalul veniturilor

acordate în conformitate cu Legea nr. 50/1996, modificată și completată prin

O.G. nr. 83/2000;

- ordinul emis de Ministerul

Justiției prin care s-a procedat la schimbarea bazei de calcul a indemnizației

în funcție de prevederile art. 99, art. 121 și art. 125 din Legea nr. 19/2000,

este vădit nelegal, întrucât nu ar ține seama de faptul că magistrații fac

parte din categoria persoanelor asigurate a căror salarizare este stabilită

prin lege specială, situație în care indemnizația de concediu pentru creșterea

copilului trebuie să fie calculată în raport cu dispozițiile art. 3 din Legea

nr. 120/1997 și nu cu cele ale art. 99 din Legea nr. 19/2000.

Părâtul- Ministerul Justiției a

depus întâmpinare prin care a arătat că schimbarea bazei de calcul a

indemnizației de care a beneficiat contestatoarea este justificată de faptul că

pe perioada concediului plătit pentru îngrijirea copilului, contractul de muncă

al persoanei care beneficiază de acest tip de concediu este suspendat, situație

în care majorarea salariului ca urmare a apariției Ordonanței de Guvern nr.

83/2000 de modificare și completare a Legii nr. 50/1996 privind salarizarea și

alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, nu mai

poate să opereze la un raport de muncă ce este suspendat, astfel că, potrivit art.

2 și art. 3 din Legea nr. 120/1997, indemnizația de concediu pentru creșterea

copilului se calculează la salariul de bază avut în luna depunerii cererii de

concediu și se acordă integral, pe toată durata acesteia, din bugetul

asigurărilor sociale de stat.

Ca urmare a încheierii nr. 1575 din

17 aprilie 2002 dată de Curtea Supremă de Justiție, secția civilă, în dosarul

nr. 544/2002, prin care a fost admisă cererea formulată de Ministerul

Justiției, privind strămutarea judecării cauzei, instanța sesizată, Tribunalul

București, secția IV-a civilă, prin încheierea din 7 iunie 2002, a scos cauza

de pe rol și a trimis dosarul spre soluționare la Tribunalul Argeș.

Prin încheierea din 22 octombrie

2002, Tribunalul Argeș, secția civilă, a scos cauza de pe rol și a înaintat

dosarul secției comerciale și de contencios administrativ a aceleiași instanțe.

Tribunalul Argeș, secția comercială

și de contencios administrativ, a reținut că în raport cu obiectul cauzei și

dispozițiile art. 3 pct. 1 C. proc. civ., competența de soluționare aparține

Curții de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ, iar

prin încheierea din 15 noiembrie 2002, a scos cauza de pe rol și a trimis-o

spre soluționare acestei din urmă instanțe.

Curtea de Apel Pitești, secția comercială

și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 129/F/C din 18

decembrie 2002, s-a declarat la rândul său necompetentă în soluționarea cauzei

și a declinat competența în favoarea Tribunalului Argeș, Completul de dreptul

muncii. Totodată, constatând că s-a ivit un conflict negativ de competență, a

înaintat dosarul Curții Supreme de Justiție pentru pronunțarea unui regulator

de competență.

În adoptarea acestei hotărâri,

Curtea de Apel Pitești a apreciat că obiectul cauzei deuse judecății îl reprezintă

un conflict de drepturi rezultat din raporturile de muncă ale contestatoarei,

căruia îi sunt aplicabile normele dreptului comun în materie, respectiv, Codul

Muncii și Legea nr. 168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă.

Examinând conflictul negativ de

competență cu care a fost sesizată, Curtea constată că, în raport cu obiectul

cauzei deduse judecății, competența aparține Curții de Apel Pitești, în

conformitate cu dispozițiile art. 3 pct. 1 C. proc. civ.

Obiectul cauzei deduse judecății nu

poate fi considerat un conflict de drepturi în sensul reglementării Legii nr.

168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă, întrucât între

contestatoare și autoritatea publică emitentă a ordinului contestat nu există

raporturi de muncă de natura celor reglementate de Codul Muncii. Contestatoarea

deține funcția de judecător, iar prin contestația adresată instanței a

solicitat, de fapt, anularea unui act administrativ emis de o autoritate a

administrației publice centrale, respectiv de Ministerul Justiției care, prin

măsurile dispuse ar fi vătămat-o în dreptul său recunoscut de Legea nr.

120/1997, de a beneficia de o indemnizație de asigurări sociale calculată

potrivit dispozițiilor legale aplicabile situației sale și plătită integral din

bugetul asigurărilor sociale de stat.

Prin urmare, în cauza de față, fiind

vorba de contestarea unui act administrativ al unei autorități a administrației

publice centrale, normele de competență aplicabile sunt cele ale art. 3 pct. 1

C. proc. civ. potrivit cărora curțile de apel judecă în primă instanță,

procesele și cererile în materie de contencios, privind actele autorităților

administrației publice centrale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe

B.A.C. în contradictoriu cu Ministerul Justiției, în favoarea Curții de Apel

Pitești.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 19 martie 2003.