ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 27.11.2003

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4205/2003

HOTĂRÂRE
27.11.2003
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4205/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința nr. 50 din 3 octombrie

2002, Colegiul jurisdicțional Argeș a admis în parte încheierea de sesizare nr.

331/74 din 9 septembrie 2002 și a obligat persoanele răspunzătoare U.M., N.I.

și B.G. la plata despăgubirilor civile actualizate în sumă de 5.610.439 lei.

Pentru a pronunța această sentință,

instanța de fond a avut în vedere următoarele:

Prin încheierea de sesizare nr.

331/74 din 9 septembrie 2002, completul, constituit potrivit art. 31 alin. (1)

lit. b) din Legea nr. 94/1992, republicată, a solicitat obligarea persoanelor

răspunzătoare U.M., N.I. și B.G. la plata despăgubirilor trecute în actul de

sesizare, către Inspectoratul Școlar al județului Argeș.

În perioada 15 ianuarie – 14 mai

2001 inspectorului școlar M.G. i s-a plătit un spor de suprasolicitare

neurosphică de 40%, în loc de 15% cât prevede art. 50 alin. (13) din Legea nr.

128/1997, pentru tranșa de vechime de 14 - 18 ani și un spor de vechime de 15%

în loc de 20%, pentru tranșa de vechime 15-20 ani.

Acordându-se eronat cele două sporuri

s-au plătit sume suplimentare pentru C.A.S.S., fondul de șomaj și C.A.S.

Totodată, s-a reținut că U.M., N.I.

și B.G., încălcând dispozițiile art. 3 din H.G. nr. 829/1994, au inclus în baza

de calcul al premiului anual sporul pentru condiții deosebite de muncă, sporul

de vechime în muncă și indemnizația pentru concediu medical. Aceasta a

determinat plata unor sume suplimentare la C.A.S., C.A.S.S. și fondul de șomaj.

Împotriva soluției pronunțate de

instanța de fond a formulat recurs jurisdicțional Procurorul Financiar, cu

motivarea că, față de textele legislative, urmează a fi considerat ca

reprezentând salariul de bază al funcției didactice îndeplinite, salariul ce se

acordă personalului didactic în raport de dispozițiile art. 49 alin. (1) lit.

a), b), c) și e) din Legea nr. 128/1997, așa cum este prevăzut în Anexa nr. 2

din O.U.G. nr. 8/2000. Salariul de bază cuprinde pe lângă salariul de bază al

funcției îndeplinite și alte sume cu privire la care textul de lege face

mențiunea expresă că fac parte din salariul de bază. Astfel, atunci când textul

de lege face mențiunea că sporul sau indemnizația respectivă se calculează în

raport de salariul de bază, trebuie avut în vedere salariul de bază al funcției

didactice la care trebuie să se adauge sporurile și indemnizațiile (calculate

conform prevederilor legale) ce ,potrivit legii, fac parte din salariul de

bază.

Curtea de Conturi, secția

jurisdicțională, prin decizia nr. 673 din 29 noiembrie 2002, a admis recursul

jurisdicțional declarat de Procurorul Financiar; a modificat sentința nr.

50/2002, în sensul că a înlăturat obligarea pârâților U.M., N.I. și B.G. la

plata sumei de 4.797.646 lei, menținând celelalte dispoziții ale sentinței, cu

următoarea motivare:

Salarizarea personalului didactic se

realizează, potrivit Legii nr. 128/1997, completată cu O.U.G. nr. 8/2000, în

sensul că salariul personalului didactic se compune din salariul de bază

stabilit conform legii și o parte variabilă constând din adaosuri, sporuri și

alte drepturi salariale suplimentare.

Potrivit acestor dispozițiuni,

sporul se calculează având în vedere salariul de bază, adică cel al funcției

didactice, plus alte sume care fac parte din salariul de bază, rezultanta la

rândul ei fiind inclusă în salariul de bază și avut în vedere la acordarea

altor sporuri.

Împotriva deciziei, a declarat

recurs Inspectoratul Școlar Județean Argeș, susținând, în esență, că, în mod

nelegal, a fost înlăturată obligația de plată a pârâților, pentru suma de

4.797.646 lei.

Recursul este nefondat.

În adevăr, prin decizia recurată,

instanța jurisdicțională a interpretat și aplicat corect dispozițiile art. 48

alin. (1) din Legea nr. 128/1997, cu privire la salariul personalului didactic,

care se compune din salariul de bază al funcției didactice, la care se adaugă

sporurile și indemnizațiile.

În consecință, soluția adoptată de

instanța jurisdicțională este legală și temeinică, iar recursul nefondat,

urmând să fie respins.

Respinge recursul declarat de

Inspectoratul Școlar Județean Argeș împotriva deciziei nr. 673 din 29 noiembrie

2002 a Curții de Conturi a României, secția Jurisdicțională, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 27 noiembrie 2003.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2005-09-05
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4275/2005
merit, a sporurilor de stabilitate și de suprasolicitare neuropsihică și nici calculul corect al celorlalte sporuri și indemnizații, care se stabilesc în raport cu salariul de bază. Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs, pârâtul Min
ÎCCJ 2004-09-28
0,91
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5325/2004
anul 1995 (dintr-un act normativ de rang inferior legii), subliniindu-se totodată că „art. 21 alin. (7) din H.C.M. nr. 889/1965 nu a fost abrogat sau modificat decât odată cu abrogarea integrală a acestui act normativ, prin Legea nr. 19/200
ÎCCJ 2012-09-19
0,91
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3604/2012
ă primul capăt de cerere al acțiunii pentru întreaga perioada solicitata și nu doar pentru o perioada mai mica, stabilita în mod arbitrar, fără o motivare corespunzătoare. Invocă recurenta prezenta motivului de nelegalitate prevăzut de art.
ÎCCJ 2003-10-31
0,91
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4390/2003
Asupra recursului în anulare de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 18 decembrie 2002 Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție a declarat, potrivit prevederilor art. 27
ÎCCJ 2012-05-18
0,91
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3565/2012
ă, cauze minori, familie, conflicte de muncă, asigurări sociale, prin Decizia nr. 842 din 24 mai 2011, a admis recursul declarat de pârâta SC H. Bistrița SA împotriva Sentinței nr. 1218C din 17 septembrie 2010 a Tribunalului Neamț și a modi
Sursă