ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 19.06.2003

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2452/2003

HOTĂRÂRE
19.06.2003
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2452/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Curtea

de Apel Cluj sub nr. 6486 din 26 noiembrie 2002, reclamanta C.F. a chemat în

judecată Casa Județeană de Pensii Cluj, solicitând anularea hotărârii nr. 5397

din 14 noiembrie 2002 emisă de pârâtă și obligarea pârâtei să-i recunoască

calitatea de persoană strămutată forțat, în perioada aprilie 1941 – aprilie

1945 și să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000. În motivarea

cererii, reclamanta a arătat că a locuit împreună cu părinții în satul Pruneni,

comuna Aluniș, județul Cluj, localitate care, în anul 1941, se afla sub

administrație maghiară.

Autoritățile maghiare au propus

tatălui reclamantei un contract de muncă, iar încheierea acestui contract îl

scutea de recrutarea pe front, în cadrul armatei ungare. Acceptarea contractului

de muncă presupunea mutarea reclamantei, împreună cu familia sa la Baia-Mare.

Reclamanta a mai susținut că familia sa a fost apoi îmbarcată forțat într-un

vagon de marfă zăbrelit, încuiat cu lacăt și strămutată forțat în Ungaria, în

apropierea localității Osztopan, unde au locuit în condiții grele, părinții

fiind obligați la un volum mare de muncă, fără salariu, fiind obligați să

lucreze și copiii, astfel reclamanta suferind persecuții din motive etnice.

Curtea de Apel Cluj, secția

comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 46 din 15

ianuarie 2003, a respins acțiunea în contencios administrativ formulată de

reclamanta C.F. împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii Cluj, instanța

reținând în motivarea hotărârii că reclamanta nu se încadrează în situația

prevăzută de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs în termen, reclamanta C.F., criticând-o pentru netemeinicie,

susținând în esență că, în mod nejustificat, instanța a înlăturat declarațiile

martorilor, stabilind că plecarea reclamantei din localitatea de domiciliu nu a

fost consecința unei persecuții din motive etnice.

Examinând sentința atacată în raport

cu criticile formulate, probele administrate în cauză, precum și dispozițiile legale

incidente pricinii, se constată că recursul este fondat, pentru considerentele

ce vor fi expuse în continuare.

Din probele administrate în cauză

rezultă că recurenta împreună cu familia sa a părăsit, minoră fiind, în luna

aprilie 1941 localitatea de domiciliu, respectiv satul Pruneni, comuna Aluniș,

județul Cluj și s-a stabilit până în anul 1945, în Ungaria, în apropierea

orașului Kaposvar și a comunei Osztopan, familia sa fiind obligată la muncă, în

condiții de viață și de locuit precare, așa cum rezultă și din declarațiile

martorilor B.I. și C.S.

Potrivit prevederilor art. 1 lit. c)

din O.G. nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate

de către regimurile instaurate în România, cu începere de la 6 septembrie 1940,

până la 6 martie 1945, din motive etnice, aprobată, modificată și completată

prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de drepturile acordate prin această

ordonanță, persoana, cetățean român care, în perioada arătată, a avut de

suferit persecuții din motive etnice, fiind strămutată în altă localitate decât

cea de domiciliu.

Așa fiind, recursul va fi admis,

sentința atacată va fi casată și în fond, va fi admisă acțiunea reclamantei. Se

va anula hotărârea nr. 5397 din 14 noiembrie 2002, emisă de pârâta Casa

Județeană de Pensii Cluj, obligând pârâta la emiterea unei noi hotărâri, prin

care să acorde reclamantei C.F., drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, cu

modificările ulterioare, pentru perioada aprilie 1941 – 6 martie 1945.

Admite recursul declarat de C.F.

împotriva sentinței civile nr. 46 din 15 ianuarie 2003 a Curții de Apel Cluj,

secția comercială și de contencios administrativ.

Casează sentința atacată și, în

fond, admite acțiunea reclamantei C.F. Anulează hotărârea nr. 5397 din 14

noiembrie 2002 emisă de Casa Județeană de Pensii Cluj și obligă pe pârâtă să

emită o nouă hotărâre, prin care să acorde reclamantei drepturile prevăzute de

Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

19 iunie 2003.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2003-10-21
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3344/2003
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la data de 10 februarie 2003, reclamanta B.A. a solicitat anularea hotărârii nr. 6893 din 21 ianuarie 2003, emisă de Casa Județean
ÎCCJ 2004-01-15
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 82/2004
se încadrează în situațiile prevăzute de Legea nr.189/2000. Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, pârâta – Casa Județeană de Pensii Cluj a solicitat respingerea acțiunii, arătând că reclamanta s-a născut în localitatea Mezoors din Ung
ÎCCJ 2004-01-23
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 224/2004
area depusă la dosarul cauzei, pârâta - Casa Județeană de Pensii Cluj a solicitat respingerea acțiunii, arătând că: - la data de 2 noiembrie 1941, reclamantul împreună cu întreaga familie s-a mutat din localitatea Cluj aflată sub ocupație a
ÎCCJ 2004-01-14
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 52/2004
S-a luat în examinare recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței civile nr.768 din 24 iunie 2003 a Curții de Apel Cluj – Secția comercială și de contencios administrativ. La apelul nominal nu s-au prezentat: recu
ÎCCJ
0,95
ÎCCJ, decizie (scj.ro #85166)
, locuind cu chirie, trăind dintr-un salariu mic și necunoscând limba maghiară; - strămutarea unei familii numeroase într-o localitate din Ungaria cu populație mică, a avut drept scop integrarea și maghiarizarea întregii familii și constitu
Sursă