ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 712/2003

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Curtea de Apel Constanța, secția de

contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 97 din 4 iulie 2002, a admis

acțiunea formulată de Consiliul Local Eforie, în contradictoriu cu Ministerul

Finanțelor și pe cale de consecință, a dispus anularea procesului-verbal de

control din 6 noiembrie 2001, întocmit de Direcția Controlului Fiscal Constanța

și decizia nr. 29 din 18 ianuarie 2002, emisă de Ministerul Finanțelor.

Totodată, a obligat Ministerul Finanțelor să-i

plătească reclamantului, suma de 14.100.000 lei, cheltuieli de judecată.

S-a reținut că la 6 noiembrie 2001,

Direcția de Control Fiscal Constanța, prin procesul-verbal atacat, a stabilit

că, Consiliul Local Eforie, pentru contractele de concesionare încheiate, nu a

calculat T.V.A., ceea ce îi atrage obligația de plată:

- a sumei de 2.253.109.745 lei

T.V.A., asupra taxei de concesionare, pe perioada august 1996 – septembrie

2001;

- a sumei de 2.330.758.326 lei

,majorări de întârziere la suma datorată;

- a sumei de 12.392.104 lei,

penalități de întârziere;

- a sumei de 500.000 lei, amendă

pentru nedeclararea ca plătitor de T.V.A.

Dar, potrivit art. 3 din O.U.G. nr.

17/2000, Consiliul Local Eforie nu are calitatea de contribuabil, pentru

contractele de concesionare încheiate, astfel că actele atacate sunt nelegale,

respectiv procesul verbal de control și decizia Ministerului Finanțelor, prin

care s-a stabilit obligația de plată.

Împotriva sentinței a declarat

recurs Ministerul Finanțelor, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a

județului Constanța, pentru nelegalitate și netemeinicie, susținându-se: întâi,

că în mod greșit nu a fost introdusă în cauză, și Direcția de Control Fiscal

Constanța, care a întocmit actul de control atacat de reclamant; în al doilea

rând, că au fost interpretate și aplicate greșit, dispozițiile art. 3 din

O.U.G. nr. 17/2000, potrivit cătora reclamantul are calitatea de contribuabil.

Recursul este fondat.

Direcția de Control Fiscal

Constanța, prin actul de control din 6 noiembrie 2001, a stabilit că, Consiliul

Local Eforie Sud are calitatea de contribuabil, pentru concesionarea unor

terenuri și, deci, este plătitor de T.V.A.; apoi, Ministerul Finanțelor, prin

decizia nr. 29/2002, a menținut obligația de plată.

Or, actul de control, încheiat la 6

noiembrie 2001, care a fost atacat de reclamant, trebuia analizat și discutat

în contradictoriu cu organul emitent, așa cum prevăd dispozițiile art. 129 C.

proc. civ.

În realitate, instanța de

fond a soluționat acțiunea reclamantului, numai în contradictoriu cu Ministerul

Finanțelor, omițând să asigure participarea în proces, în calitate de pârât, și

a Direcției de Control Fiscal Constanța, din cadrul Direcției Generale a

Finanțelor Publice și Controlului Financiar de Stat Constanța, deși aceasta are

legitimarea procesuală pasivă, întrucât a emis actul de control atacat și

anulat, pronunțând astfel o sentință nelegală

.

În consecință, urmează a admite recursul, a casa sentința și

a trimite cauza aceleiași instanțe, care, cu ocazia rejudecării litigiului în

contradictoriu cu toate părțile ce au legitimare procesuală pasivă, va analiza

și va răspunde criticilor formulate în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

Ministerul Finanțelor Publice, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a

județului Constanța, împotriva sentinței civile nr. 97/CA din 4 iulie 2002, a

Curții de Apel Constanța, secția de contencios administrativ.

Casează sentința atacată, cu

trimiterea cauzei aceleiași instanțe, spre rejudecare.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 20 februarie 2003.