ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3732/2003

Asupra contestației în anulare de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin decizia nr. 458, pronunțată la data de 6 februarie 2003 în dosarul nr. 347/2002, Curtea Supremă de Justiție, secția de contencios administrativ, a respins recursul formulat de recurentul-reclamant C.P., împotriva sentinței civile nr. 436, pronunțată la data de 28 noiembrie 2001, de Curtea de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ.

Pentru a pronunța această soluție, secția de contencios administrativ a Curții Supreme de Justiție a reținut, în esență, că sentința recurată este legală și temeinică, instanța respingând în mod legal și temeinic acțiunea, recurentul-reclamant nefăcând dovada că a părăsit localitatea de domiciliu, orașul Rădăuți, județul Suceava, ca urmare strămutării/refugierii din cauza persecuțiilor din motive etnice, ci, eventual, din cauza evenimentelor legate de înaintarea frontului pe teritoriul României, astfel că, nu se încadrează în prevederile art. 1 lit. c) din O.G. nr. 199/1999. Împotriva acestei decizii a fost formulată contestația în anulare de față, contestatorul susținând, fără a indica temeiul legal, că recursul s-a judecat la data de 6 februarie, în lipsa lui, deși la data de 26 septembrie 2002, dosarul fusese amânat pentru data de 6 martie 2003, ceea ce ar putea constitui cazul prevăzut de art. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc.

civ. Contestația în anulare este nefondată. Într-adevăr, potrivit acestei prevederi legale procedurale, o hotărâre irevocabilă poate fi atacată cu contestație în anulare, când procedura de chemare a părții, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii. Dar, în cauză, pentru data de 6 februarie 2003, când s-a judecat recursul și s-a pronunțat decizia nr. 458 din dosarul nr. 347/2002 al Curții Supreme de Justiție, secția de contencios administrativ, recurentul-reclamant avusese termen în cunoștință, luat la termenul precedent, 26 septembrie 2002, când a fost prezent.

Posibilitatea unei erori în legătură cu termenul din 6 februarie 2003, cu data de 6 martie 2003, așa cum susține contestatorul, este exclusă, instanța dispunând citarea părții lipsă, Casa Județeană de Pensii Maramureș, tot pentru data de 6 februarie 2003. Astfel fiind, motivul invocat de contestator este neîntemeiat, urmând să se dispună respingerea contestației în anulare de față.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge contestația în anulare formulată de C.P., împotriva deciziei nr. 485 din 6 februarie 2003 a Curții Supreme de Justiție, secția de contencios administrativ, ca nefondată. Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 noiembrie 2003.