ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1461/2003
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1461/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
La
1 aprilie 2003 s-a luat în examinare recursul declarat de Casa
Județeană de Pensii Satu Mare împotriva sentinței civile
nr.506/CA/2002-P din 30 octombrie 2002 a Curții de Apel Oradea.
Dezbaterile
au fost consemnate în încheierea cu data de 1 aprilie 2003 iar
pronunțarea deciziei s-a amânat la 8 aprilie 2003.
C
U R T E A
Asupra
recursului de față;
Din
examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin
acțiunea formulată la data de 14 august 2002 reclamanta C.C. a
solicitat anularea hotărârii nr.672/2002 a Casei Județene de Pensii
Satu Mare și obligarea pârâtei să recunoască faptul că
beneficiază de drepturile conferite de O.G. nr.105/1999 în calitate de
soție supravițuitoare a numitului C.I. născut în timpul
refugiului părinților acestuia.
Prin
sentința civilă nr.506/2002 a Curții de Apel Oradea
acțiunea a fost admisă în conformitate cu dispozițiile art.3 din
Legea nr.189/2000.
Împotriva
acestei hotărâri a declarat recurs în termen pârâta invocând
Precizările nr.1026/2002 ale C.N.P.A.D.A.S., care menționează
că nu beneficiază de prevederile O.G. nr.105/1999 copiii
născuți în perioada de strămutare a părinților.
Verificând
cauza în funcție de motivul de recurs formulat în lumina
dispozițiilor art.304 pct.9 Cod procedură civilă, Curtea
constată că sentința este legală și temeinică.
Potrivit
dispozițiilor art.1 lit.c din O.G. nr.105/1999 aprobată prin Legea
nr.189/2000 beneficiază de drepturile conferite de acest act normativ
persoanele de cetățenie română care, în perioada 6 septembrie
1940 – 6 martie 1945, au avut de suferit persecuții din motive etnice
fiind strămutate în altă localitate decât cea de domiciliu.
Prin
H.G. nr.127/2000 au fost asimilate persoanelor strămutate și cele
refugiate.
Textele
legale au avut în vedere persecuția din motive etnice la care au fost
supuse unele persoane de cetățenie română, fără a face
distincție între părinți și copiii născuți în
perioada de refugiu. Nu există nici o rațiune pentru care copiilor
născuți în timpul refugiului părinților să nu li se
acorde drepturile prevăzute de O.G. nr.105/1999, soluția
instanței de fond fiind legală și echitabilă.
Cum
reclamanta este soția supraviețuitoare a numitului C.I., născut
la 4 ianuarie 1945 în timpul refugiului părinților săi în
comuna Luncani, județul Cluj și decedat la data de 11 noiembrie 1991
în orașul Carei, curtea de apel a apreciat în mod corect că acesteia
îi sunt aplicabile dispozițiile art.3 din Legea nr.189/2000.
Cât
privește invocarea de către recurentă a Precizărilor
nr.1026/2002 de C.N.P.A.D.A.S., aceasta va fi înlăturată întrucât
este nelegală. Precizările respective reprezintă doar punctul
de vedere al autorității ierarhic superioare recurentei și
nefiind în conformitate cu legea nu va fi luat în considerare de
instanță.
Pe
cale de consecință recursul va fi respins ca nefondat, în cauză
neexistând temeiuri de casare de ordine publică a sentinței conform
dispozițiilor art.306 alin.2 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge
recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Satu Mare împotriva
sentinței civile nr.506/CA/2002-P din 30 octombrie 2002 a Curții de
Apel Oradea, ca nefondat.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 8 aprilie 2003.