ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 141/2004

Asupra

recursului de față:

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Reclamanta

S.C.D.D.V. S.A. (pârâta arbitrală) a promovat acțiune în anulare împotriva

sentinței arbitrale nr.106/18 aprilie 2001 pronunțată de Curtea de Arbitraj

Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României,

în contradictor cu pârâta S.V.M.E.I. S.A. (reclamanta arbitrală), solicitând

desființarea acesteia în baza art.364 lit.i și 358 C. proc. civ..

În

critica sentinței arbitrale, reclamanta a invocat că tribunalul arbitral nu a

avut în vedere că la data efectuării tranzacției în speță sistemul de decontare

utilizat de S.N.C.D.D. era T/T, folosit și în prezent și că greșit a considerat

ca aplicabile dispozițiile art.1027 C. civ. în condițiile în care pârâta

cunoștea că singurul sistem de decontare pe piața secundară RASDAQ este T/T.

Curtea

de Apel București, secția a V-a comercială prin decizia nr.732 din 6 decembrie

2001 a admis acțiunea în anulare, a dispus anularea sentinței arbitrale și pe

fond a respins acțiunea ca neîntemeiată.

În

motivarea hotărârii s-a reținut că S.N.C.D.D., organism de autoreglementare în

evidența tranzacțiilor executate între utilizatorii săi direcți pe piața RASDAQ

are ca principală activitate realizarea compensării tranzacțiilor pentru

fiecare societate de valori mobiliare în parte și cum tranzacțiile pe piața de

valori mobiliare sunt supuse, ca regulă, la numeroase limitări, libertatea

contractuală nu mai are aceeași preeminență ca în dreptul civil și comercial,

aplicarea art.1027 C. civ. fiind fără suport.

S-a mai

motivat că din actele și lucrările dosarului arbitral nu rezulta că S.N.C.D.D.

s-ar încadra în cazurile de răspundere prevăzute de Regulament.

Împotriva

sentinței pârâta S.V.M.E.I. S.A. (reclamanta arbitrală) a declarat recurs, în

dezvoltarea motivelor arătând că:

-

greșit s-a operat o ierarhizare a atribuțiilor recurentei ca importanță,

statutul neavând criterii de departajare;

-

Regulamentul S.N.C.D.D. reglementează ambele sisteme de decontare, respectiv

CNS și T/T, iar instanța la acesta trebuia să se raporteze, fiind aplicabile

art.1027 C. civ.;

-

răspunderea S.N.C.D.D. rezultă din neexecutarea contractului și prevederile

Regulamentului, aprecierea instanței sub acest aspect fiind greșită.

Prin

note scrise, recurenta a invocat și excepția inadmisibilității acțiunii în

anulare întrucât din motivarea acțiunii în anulare nu rezultă că prin hotărârea

arbitrală au fost încălcate dispoziții imperative ale legii, cele invocate de

reclamantă fiind norme dispozitive.

Intimata

S.N.C.D.D.V.M. a depus întâmpinare la dosar, solicitând respingerea recursului

ca inadmisibil, iar în subsidiar, ca nefondat.

Excepția

de inadmisibilitate a recursului a fost întemeiată pe prevederile art.720

8

C. proc. civ., care prevede în materie comercială numai calea de atac a

recursului și cum acțiunea în anulare este o cale de atac, ea este echivalentă

recursului.

Pe

fond, intimata a apreciat sentința atacată cu recurs ca fiind temeinică și

legală, instanța reținând corect că numai sistemul T/T este aplicabil, a făcut

o corectă aplicare a clauzei contractuale prin care se limitează răspunderea

S.N.C.D.D.

În ce

privește susținerea intimatei în sensul inadmisibilității recursului raportat

la prevederile art.720

8

C. proc. civ., ea nu poate fi primită.

Este

adevărat că acțiunea în anulare a fost calificată drept o cale de atac, dar în

același timp potrivit art.366 alin.2 C. proc. civ., hotărârea instanței

judecătorești cu privire la acțiunea în anulare poate fi atacată cu recurs, iar

această dispoziție nu a suferit nici o modificare prin introducerea art.720

8

C. proc. civ. care instituie unicitatea căii de atac în materie comercială.

Recursul

este fondat pentru considerentele care urmează:

Potrivit

art.364 C. proc. civ., hotărârea arbitrală poate fi desființată numai prin

acțiune în anulare pentru unul din motivele limitativ prevăzute de acest text.

Examinând

acțiunea în anulare se constată că aceasta a fost întemeiată în drept pe

prevederile art.364 lit.i și 358 C. proc. civ..

Dezvoltarea

în fapt a motivelor vizează aspecte de netemeinicie, constând în aprecierea

greșită a probelor de la dosar (înscrisuri) și greșita aplicare în speță a

prevederilor art.1027 C. civ..

Prin

urmare, instanța judecătorească, prealabil examinării temeiniciei sentinței

arbitrale trebuia să procedeze la examenul de legalitate al acesteia din

perspectiva art.364 C. proc. civ. și numai în situația în care constata că

motivul de desființare invocat prevăzut de art.364 C. proc. civ. se justifică,

conform art.366 C. proc. civ. anula hotărârea arbitrală și dacă litigiul era în

stare de judecată se pronunța pe fond în limitele convenției arbitrale.

Or, din

cuprinsul sentinței atacate cu recurs nu rezultă că instanța a verificat

admisibilitatea acțiunii în anulare prin raportare la motivele prevăzute de

art.364 C. proc. civ. ci, că s-a procedat direct la examinarea pe fond a

pricinii.

În

atare situație, Înalta Curte procedând la corecta aplicare a legii și

verificând acțiunea în anulare prin prisma motivului invocat, art.364 lit.i C.

proc. civ., constată că aceasta nu întrunește condițiile de admisibilitate

pentru a se hotărî pe fond.

Într-adevăr,

susținerea intimatei reclamante arbitrale că hotărârea arbitrală încalcă

ordinea publică, bunele moravuri și dispozițiile imperative ale legii, conform

art.364 lit.i C. proc. civ. raportat la art.358 C. proc. civ., nu poate fi

primită, norma invocată- 358

10

C. proc. civ. care vizează conduita

procesuală a părților, având caracter dispozitiv iar nu imperativ.

Față de

această împrejurare, Înalta Curte, în raport de prevederile art.314 C. proc.

civ. va admite recursul, va modifica decizia atacată în sensul că va respinge

ca inadmisibilă acțiunea în anulare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite

recursul declarat de pârâta S.V.M.E.I. S.A.

Modifică

decizia nr.732 din 6 decembrie 2001 a Curții de Apel București, secția a V-a

comercială, în sensul că respinge ca inadmisibilă acțiunea în anulare.

Irevocabilă.

Pronunțata

în ședință publică, astăzi 20 ianuarie 2004.