ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4786/2003

Asupra recursurilor de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 542 din 10

decembrie 2001 a Tribunalului Mehedinți s-a admis în parte acțiunea formulată

de reclamanta F. G., împotriva Statului Român – Ministerul Finanțelor,

D.G.F.P.C.F.S. Mehedinți, Consiliului Local Drobeta-Turnu Severin; s-a admis

cererea de chemare în judecată a altor persoane – intervenienți S.M. și S.S.

formulată de Consiliul Local Drobeta-Turnu Severin și pe cale de consecință s-a

dispus retrocedarea către reclamantă a suprafeței de 180 mp situată pe raza

municipiului Drobeta-Turnu Severin.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

fond a reținut că imobilul proprietatea reclamantei (compus din 450 mp teren

din care 108,18 mp construcții) situat pe raza municipiului Drobeta-Turnu

Severin a fost preluat de stat în baza Decretului de expropriere nr. 67/28

februarie 1985, cu plata unei despăgubiri în valoare de 59.767 lei.

S-a mai reținut că prin decizia nr.

76/30 ianuarie 1989 a fostului Consiliu Popular Drobeta-Turnu Severin, s-a

atribuit în folosință intervenienților S.M. și S., suprafața de 100 mp pe care

aceștia și-au edificat o construcție P + 1 în baza autorizației de construcție

nr. 45/04 august 1989. Suprafața efectiv împrejmuită și necesară bunei

utilizări a imobilului este de 300 mp.

Curtea de Apel Craiova, prin decizia

civilă nr. 104 din 27 iunie 2002, a admis apelul declarat de reclamanta F.G.,

împotriva sentinței civile nr. 542/10 decembrie 2001 a Tribunalului Mehedinți

și pe cale de consecință: a schimbat în parte sentința atacată în sensul că a

dispus retrocedarea către reclamantă și a suprafeței de 141,90 mp; s-au

menținut restul dispozițiilor sentinței atacate.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

apel a reținut că nu toată suprafața de 300 mp este necesară pentru folosința

construcției, edificată de intervenienți, impunându-se retrocedarea către

reclamantă și a suprafeței de 141,90 mp.

Intervenienții au primit spre

folosință doar suprafața de 100 mp, însă aceștia încălcând autorizația de

construcție, au mai ocupat încă 200 mp.

Împotriva deciziei civile mai sus

menționată au declarat recurs reclamanta F.G. și intervenienții S.S. și S.T.

Intervenienții critică decizia

atacată ca fiind netemeinică și nelegală – invocând prevederile art. 304 pct. 9

și 10 C. proc. civ. – pentru următoarele considerente.

- Deși instanța de apel la termenul

din 13 iunie 2002 a solicitat părților liste cu martori și obiective pentru o

nouă expertiză, totuși la termenul din 27 iunie 2002, revine fără nici o

motivație asupra probelor deja admise.

- Retrocedarea către reclamantă și a

suprafeței de 141,90 mp de către instanța de apel, este greșită, deoarece

aceasta nu putea să înlăture concluziile stabilite de expertul tehnic P.O.,

eventual instanța de apel putea efectua o nouă expertiză tehnică.

Recursul nu este fondat.

Nu poate fi reținută critica

referitoare la faptul că instanța de apel a revenit, fără nici o motivație

asupra probelor stabilite la termenul din 13 iunie 2002, deoarece, din

cuprinsul încheierilor de ședință din 13 iunie 2002   și din 27.06.2002, nu

rezultă că ar fi fost vorba de administrare de noi probe în cauză și nici de

faptul că s-a revenit fără vreo motivație asupra probelor deja administrate.

Este neîntemeiată și critica

referitoare la faptul că instanța de apel nu putea să înlăture concluziile

stabilite de expertul tehnic P.O., deoarece instanța de apel în mod corect a

statuat restituirea către reclamantă și a suprafeței de 141,90 mp, pe

considerentul că prin autorizația de construcție nr.45/04.08.1989,

intervenienții au primit spre folosință doar suprafața de 100 mp iar ei în mod

abuziv au împrejmuit suprafața de 300 mp. Acest lucru rezultă din raportul de

expertiză 761-62 și 77-78 din dosar  nr. 2429/2001 al Tribunalului Mehedinți.

Cu privire la recursul declarat de

reclamantă, se reține că acesta a fost tardiv introdus la instanța a cărei

hotărâre se atacă, respectiv la Curtea de Apel Craiova.

Potrivit art. 301 C. proc. civ., cu

modificările aduse de O.U.G. nr. 58/25 iunie 2003 privind modificarea și

completarea Codului de procedură civilă, termenul de recurs este de 15 zile de

la comunicarea hotărârii.

În speță, decizia nr. 104/27 iunie  2002 a Curții de

Apel Craiova – ce se critică de reclamantă – a fost comunicată acesteia la data

de 20 iulie 2002, iar recursul a fost declarat la 22 septembrie 2002, deci cu

mult peste termenul de 15 zile prevăzut de textul de lege mai sus enunțat.

Așadar se va respinge ca tardiv

formulat recursul declarat de reclamanta F.G. împotriva deciziei civile

nr.104/27iunie 2002 a Curții de Apel Craiova.

Pentru considerentele invederate, recursul

declarat de intervenienții S.S. și  S.T., împotriva aceleiași decizii, va fi

respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca tardiv formulat

recursul reclamantei F.G. împotriva deciziei nr. 104 din 27 aprilie 2002 a

Curții de Apel Craiova, secția civilă.

Respinge ca nefondat recursul intervenienților

S.S. și S.T. împotriva aceleiași decizii.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi  18 noiembrie  2003.