ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 162/2004
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 162/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra
recursului de față;
Din
examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin
acțiunea ce a format obiectul dosarului nr.1188/1999 al Tribunalului Brașov,
secția comercială reclamanta S.C. D. S.A. Brașov a acționat în judecată pe
pârâtele F.P.S. București și S.C. A. S.A. Brașov, pentru a se constata prețul
real al acțiunilor sale la aceasta din urmă pârâta.
Pârâta
F.P.S. a invocat excepția necompetenței materiale și teritoriale a Tribunalului
Brașov de a soluționa cauza.
Prin
sentința civilă nr.681 din 21 septembrie 1999, Tribunalul Brașov a respins
excepțiile invocate și pe fond a admis acțiunea reclamantei în contradictoriu
cu pârâții F.P.S. București în prezent A.P.A.P.S. București și S.C. A. SA
Brașov și a constatat că prețul real al acțiunilor la S.C. A. S.A. Brașov ce
face obiectul contractului de vânzare-cumpărare de acțiuni nr.D/BV/13/31 martie
1999 este de 86.281.500 lei și nu cel stipulat în contractul încheiat între
F.P.S. și S.C. D. S.R.L. Brașov de 2.876.050.000 lei.
Apelul
declarat de pârâta F.P.S. împotriva acestei sentințe a fost admis de Curtea de
Apel Brașov, care, prin decizia nr.105 din 16 martie 2000 a desființat sentința
și a dispus judecarea cauzei în primă instanță de către Curtea de Apel Brașov.
Decizia
menționată a fost atacată cu recurs de Curtea Supremă de Justiție, care, prin
decizia nr.6192/2001 a admis recursul reclamantei, a casat decizia recurată și
a trimis cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Brașov.
În
rejudecare, prin decizia nr.5/AP din 13 martie 2003, Curtea de Apel Brașov,
secția comercială și de contencios administrativ a admis apelul pârâtei A.P.A.P.S.,
a modificat în tot sentința nr.681 din 21 septembrie 1999 a Tribunalului
Brașov, secția comercială și de contencios administrativ și a respins acțiunea
reclamantei S.C. D. S.R.L. Brașov.
Împotriva
acestei hotărâri, a declarat recurs reclamanta S.C. D. S.A. Brașov.
Potrivit
art.11 din Legea nr.146/1997 și art.3 alin.2 din O.G. nr.32/1995 modificată
prin Legea nr.123/1997, recursul trebuia timbru cu 85.000 lei taxă judiciară
de timbru și 1.500 lei timbre judiciare.
Constatând
că taxele nu au fost plătite anticipat, s-a pus în vedere recurentei, în
condițiile art.20 alin.2 din Legea nr.146/1997, să plătească sumele datorate
până la primul termen de judecată .
Alineatul
3 al art.20 din legea menționată, sancționează cu anularea cererii
neîndeplinirea obligației de plată a taxelor, până la primul termen stabilit de
instanță.
Cum
recurenta nu s-a conformat dispozițiilor Curții recursul său va fi anulat ca
netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Anulează, ca netimbrat recursul
declarat de reclamanta S.C. D. S.R.L. Brașov împotriva deciziei nr.5/AP din
13 martie 2003 a Curții de Apel Brașov, secția comercială și de contencios
administrativ.
Irevocabilă.
Pronunțată,
în ședința publică, astăzi 20 ianuarie 2004.