ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 162/2004

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea ce a format obiectul dosarului nr.1188/1999 al Tribunalului Brașov, secția comercială reclamanta S.C. D. S.A. Brașov a acționat în judecată pe pârâtele F.P.S. București și S.C. A. S.A. Brașov, pentru a se constata prețul real al acțiunilor sale la aceasta din urmă pârâta. Pârâta F.P.S. a invocat excepția necompetenței materiale și teritoriale a Tribunalului Brașov de a soluționa cauza. Prin sentința civilă nr.681 din 21 septembrie 1999, Tribunalul Brașov a respins excepțiile invocate și pe fond a admis acțiunea reclamantei în contradictoriu cu pârâții F.P.S. București în prezent A.P.A.P.S. București și S.C.

A. SA Brașov și a constatat că prețul real al acțiunilor la S.C. A. S.A. Brașov ce face obiectul contractului de vânzare-cumpărare de acțiuni nr.D/BV/13/31 martie 1999 este de 86.281.500 lei și nu cel stipulat în contractul încheiat între F.P.S. și S.C. D. S.R.L. Brașov de 2.876.050.000 lei. Apelul declarat de pârâta F.P.S. împotriva acestei sentințe a fost admis de Curtea de Apel Brașov, care, prin decizia nr.105 din 16 martie 2000 a desființat sentința și a dispus judecarea cauzei în primă instanță de către Curtea de Apel Brașov. Decizia menționată a fost atacată cu recurs de Curtea Supremă de Justiție, care, prin decizia nr.6192/2001 a admis recursul reclamantei, a casat decizia recurată și a trimis cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Brașov.

În rejudecare, prin decizia nr.5/AP din 13 martie 2003, Curtea de Apel Brașov, secția comercială și de contencios administrativ a admis apelul pârâtei A.P.A.P.S., a modificat în tot sentința nr.681 din 21 septembrie 1999 a Tribunalului Brașov, secția comercială și de contencios administrativ și a respins acțiunea reclamantei S.C. D. S.R.L. Brașov. Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs reclamanta S.C. D. S.A. Brașov. Potrivit art.11 din Legea nr.146/1997 și art.3 alin.2 din O.G. nr.32/1995 modificată prin Legea nr.123/1997, recursul trebuia timbru cu 85.000 lei taxă judiciară de timbru și 1.500 lei timbre judiciare.

Constatând că taxele nu au fost plătite anticipat, s-a pus în vedere recurentei, în condițiile art.20 alin.2 din Legea nr.146/1997, să plătească sumele datorate până la primul termen de judecată . Alineatul 3 al art.20 din legea menționată, sancționează cu anularea cererii neîndeplinirea obligației de plată a taxelor, până la primul termen stabilit de instanță. Cum recurenta nu s-a conformat dispozițiilor Curții recursul său va fi anulat ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE: Anulează, ca netimbrat recursul declarat de reclamanta S.C. D. S.R.L. Brașov împotriva deciziei nr.5/AP din 13 martie 2003 a Curții de Apel Brașov, secția comercială și de contencios administrativ. Irevocabilă. Pronunțată, în ședința publică, astăzi 20 ianuarie 2004.