ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 787/2003

La

data de 21 februarie 2003 s-au luat în examinare recursurile declarate de

reclamanții F.L.și F.M., precum și de pârâta Primăria Municipiului Bacău

împotriva deciziei nr.21 din 4 aprilie 2002 a Curții de Apel Bacău – Secția

civilă.

Dezbaterile

au fost consemnate în încheierea cu data de 21 februarie 2003 iar pronunțarea

s-a amânat la 27 februarie 2003.

C

U R T E A ,

Asupra

recursurilor de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

acțiunea formulată la 13 august 2001, reclamanții F.L.și F.M. au chemat în

judecată Primăria Municipiului Bacău, solicitând ca prin  hotărârea ce se va

da, să fie obligată pârâta la restituirea în natură a două suprafețe de teren,

situate în municipiul Bacău, respectiv 1000 mp, str.Mărășești nr.190 și 0,72 ha

situat în Bacău, fostul cartier V.Roaită, iar în subsidiar, dacă retrocedarea

în natură nu este posibilă, acordarea de despăgubiri la valoarea de circulație

a terenului.

În

motivarea acțiunii s-a arătat că terenurile au aparținut în proprietate

părinților reclamanților, fiind expropriate în perioada 1953-1985, fără ca

ulterior să mai fie folosite în scopul de utilitate publică pentru care au fost

preluate și nici nu s-a mai făcut o nouă declarație de utilitate publică.

Prin

sentința civilă nr.351 din 18 septembrie 2001, Tribunalul Bacău, a respins ca

inadmisibilă acțiunea, reținând, în esență, că instanța a fost învestită cu

soluționarea unei acțiuni având ca temei juridic Legea nr.33/1994 – art.35,

deși la data promovării cererii, era în vigoare Legea nr.10/2001, ale cărei

prevederi reglementează procedura, și condițiile de  restituire a imobilelor

expropriate.

Curtea

de Apel Bacău, prin decizia civilă nr.21 din 4 aprilie 2002, a admis în parte

acțiunea formulată de reclamanții F.L.și F.M. și a obligat pârâta Primăria

Municipiului Bacău să retrocedeze reclamanților suprafața de 379,68 mp teren

situat în Bacău str.Mărășești nr.190, identificat ca spațiu verde în schița

raportului de expertiză cu lungimea de 330 m și lățimea de 11,2 m; a respins

capătul de cerere privind despăgubirile civile.

Pentru

a hotărî astfel, instanța a  rejudecat pe fond cauza, după ce, intermediar,

prin decizia civilă nr. 77/2001 a admis apelul declarat de reclamanți și a

anulat sentința civilă 351/18.09.2001 reținând că dispozițiile art.35 din Legea

nr.33/1994 rămân în continuare aplicabile, producându-și efectele și asupra

exproprierilor efectuate în perioada 6 martie 1945 – decembrie 1989.

Astfel,

după efectuarea unei expertize, a reținut că suprafața de 379,68 mp din terenul

de 1000 mp situat pe str.Mărășești, nu a fost folosită conform scopului

exproprierii, nu este afectată de rețele termice sau de canalizare și nici nu

împiedică folosirea normală a celor două blocuri amplasate pe terenul în

litigiu. În ce privește suprafața de 7200 mp teren, aceasta nu poate fi

retrocedată întrucât se află în patrimoniul unei terțe persoane,  respectiv

S.C. „ F.” SA Bacău.

Cât

privește cererea subsidiară având  ca obiect  plata  de   despăgubiri,

mai reține instanța – dispozițiile Legii 33/1994 nu prevăd

posibilitatea acordării despăgubirilor civile pentru terenurile ce nu pot fi

retrocedate în natură, reclamanții,  sub acest aspect, având deschisă calea

Legii nr.10/2001.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs Primarul

Municipiului Bacău și reclamanții F.L.și F.M..

În recursul formulat de Primarul Municipiului Bacău

se susține că, așa cum a apreciat prima instanță, pentru exproprierile dispuse

anterior intrării în vigoare a Legii nr.33/1994, ale căror efecte se mențin

până în prezent, devin  aplicabile dispozițiile Legii nr.10/2001, iar pe fond,

decizia atacată este greșită întrucât nu se poate proceda la retrocedarea

respectivei suprafețe, care face parte din domeniul public (spațiu verde și

parcare) și este ocupată de un canal termic și alte rețele edilitare.

Reclamanții consideră hotărârea atacată ca nelegală

și netemeinică în ce privește faptul că nu s-a dispus retrocedarea și a

suprafeței de 7200 mp teren pentru care sunt îndeplinite cerințele art.35 din

Legea 33/1994 și aceasta întrucât, terenul nu a fost folosit în scopul pentru

care a fost expropriat  - construirea Aeroportului Bacău.

Recursul declarat de Municipiul Bacău prin Primar,

este fondat pentru cele ce urmează, cu referire la motivele de fond invocate.

În adevăr, din probele administrate, în special

expertiza tehnică efectuată, rezultă fără putință de tăgadă, că terenul

expropriat a fost folosit potrivit scopului exproprierii, în zonă fiind

construite blocuri de locuințe. Conform concluziilor aceleiași expertize în

cadrul suprafețelor revendicate, a rămas neconstruită suprafața de 379,68 mp,

situată între blocuri, având în prezent destinația de spațiu verde și parcare

auto, utilități aferente blocurilor de locuit, fiind afectată și de un sistem

de canalizare și ca acces la centrala termică din zonă.

Așa fiind, raportat la prevederile art.35 din Legea

nr.33/1994 în  temeiul cărora a fost soluționată cauza, în speță cerințele și

scopul exproprierii au fost împlinite, situație în care, în mod greșit instanța

a considerat că suprafața de 379,68 mp este supusă retrocedării.

Ca atare, recursul urmează a fi admis, a se modifica

hotărârea atacată în sensul respingerii acțiunii, ca nefondată.

Recursul promovat de reclamanți nu este întemeiat.

Cu referire la terenul în suprafață de 72oo mp,

instanța de apel a opiniat în mod corect că aceasta nu poate fi retrocedată, în

prezent aflându-se în patrimoniul unei terțe persoane juridice, respectiv S.C.

„ F.” SA Bacău, care nu a fost parte în proces, situație în care, în acest

cadru procesual și în raport chiar de aceleași dispoziții invocate – art.35 din

Legea nr.33/1994, nu poate fi supus retrocedării în proprietate. Aceasta și

pentru că necontestat, obiectivul pentru care a fost expropriat acest teren,

(construirea aeroportului Bacău), a fost realizat, scopul și cerințele actului

de expropriere fiind, ca atare, îndeplinite.

Sigur, așa cum a reținut și instanța de apel,

reclamanții au la dispoziție procedura Legii nr.10/2001, de restituire în

natură sau prin alte măsuri reparatorii, și condițiile prevăzute de  legea

specială amintită.

Așa fiind, recursul reclamanților urmează a fi

respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE :

Admite recursul declarat de pârâta Primăria

Municipiului Bacău împotriva deciziei nr.21 din 4 aprilie 2002 a Curții de Apel

Bacău – Secția civilă, pe care o modifică în sensul că respinge, ca nefondată,

acțiunea reclamanților F.L.și F.M..

Respinge ca nefondat, recursul declarat de

reclamanții F.L.și F.M. împotriva aceleiași decizii.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 februarie

2003.