ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 758/2003

S-a luat în examinare recursul declarat de Direcția Regională Vamală Interjudețeană Iași în numele și pentru Direcția Generală a Vămilor împotriva sentinței civile nr.194 din 7 noiembrie 2001 a Curții de Apel Suceava – Secția comercială și de contencios administrativ. La apelul nominal s-au prezentat recurentele-pârâte Direcția Regională Vamală Interjudețeană Iași și Direcția Generală a Vămilor, ambele prin consilierul juridic A.D.; intimata-reclamantă SC „F.” SA reprezentată de avocatul V.S. și intimatul-pârât Biroul Vamal Botoșani, prin consilierul juridic A.D. Procedura completă. Consilierul juridic A.D. a susținut recursul, solicitând admiterea acestuia cu referire la motivele scrise. Avocatul V.S.

a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată. Reprezentanta Parchetului General de pe lângă Curtea Supremă de Justiție a pus la rându-i concluzii de respingere a recursului. C U R T E A Asupra recursului de față; Analizând actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin acțiunea formulată și înregistrată la Curtea de Apel Suceava reclamanta SC „F.” SA Botoșani a chemat în judecată pe pârâții Direcția Generală Vamală București, Direcția Regională Vamală Iași și Biroul Vamal Botoșani pentru ca instanța prin sentința ce o va pronunța să dispună anularea deciziei nr.157/2001 a deciziei nr.118/2000 și a actelor constatatoare nr.254/2000 și nr.255/2000 cu consecința exonerării de la plata sumei de 326.771.018 lei reprezentând diferența de taxe vamale și T.V.A.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că în urma importurilor efectuate în perioada 1995 – 1999, a achiziționat o linie tehnologică de producere a fibrelor textile, din care face parte și mașina de rupt cabluri I B 10, pe care organele de control au calificat-o în mod greșit ca fiind un utilaj de sine stătător, fiind astfel scutită de la plata taxelor vamale ca și cănile din polietilenă DRV care face parte din același ansamblu. Curtea de Apel Suceava, prin sentința civilă nr.194/2001 a admis acțiunea, a anulat deciziile nr.157/2001, 118/2000 și actele constatatoare nr.254 și 255/2000, exonerând-o pe reclamantă de plata sumei de 326.771.018 lei. Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că din probele administrate în cauză, acte și expertiză tehnică, rezultă că mașinile importate de reclamantă la 1 septembrie 1997 cu D.V.I.

631/1997 inclus și mașina de rupt cablu TB 10 tip 331 și laminare cu câmp dublu de ace, fiind incorporate în linia tehnologică de producere a fibrelor textile, situație în care sunt scutite de taxe vamale. S-a reținut de asemeni că și cănile din polietilenă importate cu D.V.I. 631/1997 sunt părșți ale mașinilor proiectate să funcționeze împreună cu mecanismul de depunere al mașinilor importate, fiind scutite de taxe vamale. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Direcția Regională Vamală Interjudețeană Iași în numele și pentru Direcția Regională a Vămilor. În motivarea recursului, recurenta-pârâtă a susținut în esență că: - intimata a înscris în declarațiile vamale de import alte coduri decât cele reale; - mașina de rupt cablu TB 10 tip 331 se clasifică la poziția tarifară nr. 8444 codul 8444.00.90.

și nu 8445.19.00., pentru că împreună cu mecanismul rotativ de depunere în căni formează un ansamblu care are ca funcție principală obținerea fibrelor scurte; - funcțiile și operațiunile realizate de aceeași mașină o deosebesc de mașinile care sunt descrise la poziția tarifară 8445; - cănile de polietilenă nu se încadrează la codul 8448.59.00 ci la codul tarifar 3923.40.90. Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate și în raport de dispozițiile art.304-304 1 Cod procedură civilă, Curtea îl va respinge pentru următoarele considerente: Intimata-reclamantă SC „F.” SA Botoșani a importat o linie tehnologică conform D.V.I. nr.631/ 1.11.1997 compusă din mai multe utilaje printre care și o mașină de rupt cablu TB 10 tip 331 și 190, căni din polietilenă.

Linia tehnologică formată din ansamblul de mașini numite Tow To Yarn este specifică industriei textile și este folosită pentru prepararea materialelor textile. Încadrarea tarifară la poziția 84.45.19.00 trecută în D.V.I. nr.631/1997 a fost făcută avându-se în vedere pe de o parte explicațiile furnizorului extern și respectiv declarația vamală de export și pe de altă parte prevederile din Considerații generale ale secțiunii XVI din Tariful Vamal de Import al României cap. 84-85 pct.4 potrivit cu care „dacă o mașină sau o combinație de mașini sunt constituite din elemente distincte, chiar separate, destinate să asigure împreună o funcție bine determinată cuprinse într-una din pozițiile capitolelor 84 sau 85, întregul ansamblu se încadrează la poziția corespunzătoare funcției ce caracterizează ansamblul”.

Ori, în cauza dedusă judecății, mașina TB 10 tip 331, incontestabil face parte din ansamblul de mașini Tow To Yarn care constituie o linie tehnologică unică și care se încadrează la poziția tarifară de import a Nomenclatorului de la Buxelles sub nr.84.45.19.00. Această împrejurare rezultă din adresa nr.752/ 25.02.2000 emisă de firma Schlumberger din Franța și ea este confirmată atât de expertiza tehnică efectuată în cauză, cât și de studiul efectuat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru textile și pielărie București, depus în dosar cu ocazia soluționării recursului. Așa fiind, susținerea recurentei cu privire la încadrarea mașinii TB 10 tip 331 la o altă poziție tarifară este lipsită de suport legal.

Tot astfel, în ceea ce privește cănile de polietilenă, din probele administrate în cauză și mai sus amintite, Curtea reține că acestea fac parte integrantă din mașinile de textile, fixându-se în mecanismul rotativ al acestora. Altfel spus, aceste căni sunt accesorii ale mașinii textile, ele urmând soarta acesteia, încadrarea tarifară corectă fiind poziția 84.48. din secțiunea VI denumită „părți și accesorii” și nu poziția 39.23.40.90, așa cum neîntemeiat susține recurenta. În consecință, în raport de cele mai sus reținute, recursul va fi respins ca neîntemeiat, soluția pronunțată fiind legală și în deplină concordanță cu dispozițiile legale aplicabile în materie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge recursul declarat de Direcția Regională Vamală Interjudețeană Iași în numele și pentru Direcția Generală a Vămilor împotriva sentinței civile nr.194 din 7 noiembrie 2001 a Curții de Apel Suceava – Secția comercială și de contencios administrativ, ca neîntemeiat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 februarie 2003.