ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 772/2003
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 772/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
S-a
luat în examinare recursul declarat de Casa Județeană de Pensii
și Alte Drepturi de Asigurări Sociale împotriva deciziei 342 din 25
iunie 2002 a Secției Jurisdicționale a Curții de Conturi.
La
apelul nominal s-a pezentat recurenta Casa Județeană de Pensii
și Alte Drepturi de Asigurări Sociale Caraș Severin prin
consilierul juridic B.I., lipsind intimata Curtea de Conturi a României.
Procedura
completă.
Consilierul
juridic B.I. a susținut recursul, solicitând admiterea acestuia cu
referire la motivele scrise.
C
U R T E A
Asupra
recursului de față;
Din
examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin
sentința nr.2 din 15 ianuarie 2002 a Secției Jurisdicționale a
Curții de Conturi s-a admis întâmpinarea formulată de Casa
Județeană de Pensii Caraș Severin împotriva deciziei nr.238 din
8 noiembrie 2001 dată de către președintele Secției de
Control Ulterior II, modificându-se termenul de finalizare a măsurilor
dispuse pentru data de 28 februarie 2002.
Prima
instanță a reținut că fiind vorba de recalcularea pensiilor
într-un număr foarte mare de dosare iar numărul angajaților care
efectuează această lucrare foarte mic se impune prelungirea
termenului inițial acordat de la 10 decembrie 2001 la 28 februarie 2002.
Impotriva
sentinței a declarat recurs jurisdicțional Casa județeană
de pensii.
Prin
decizia nr.342 din 25 iunie 2002 Secția Jurisdicțională a
Curții, în complet de 2 consilieri de conturi, a respins recursul
jurisdicțional pe considerentul că, potrivit art.95 alin.4 din Legea
nr.94/1992, numai prima instanță poate amâna, motivat, executarea
măsurii dispuse prin decizia.
Casa
de pensii a declarat recurs judiciar împotriva acestei din urmă
hotărâri susținând că în executarea dispozițiilor date de
către președintele secției de control ulterior II,
vicepreședintele Curții, trebuiesc verificate 2922 dosare de pensii
și că timpul acordat pentru aducerea la îndeplinire a acestei
măsuri este prea scurt, solicitând decalarea lui.
Recurentul
a mai susținut că are deschisă calea de atac a recursului
jurisdicțional, contrar punctului de vedere promovat de Secția
jurisdicțională a Curții prin decizia nr.342/2002.
Recursul
este fondat.
Din
materialul probator aflat la dosarul cauzei rezultă, astfel cum a
susținut și recurenta, că lucrarea dispusă a se efectua
privește verificarea a 2922 dosare de pensii, pentru a se putea astfel
identifica pensiile eronat stabilite și a se lua măsuri de recuperare
a sumelor încasate în plus de beneficiari.
La
data emiterii decizia nr.238/2001 de către vicepreședintele
Curții de Conturi, se constataseră deja 12 cazuri de pensii
greșit calculate, în legătură cu care se plătiseră în
plus suma totală de 394,124.447 lei. Totodată, la data de 11 ianuarie
2002, ca urmare a contestării deciziilor de pensionare recalculare, erau
pe rol la prima instanță 36 de cauze și în recurs 20 de cauze.
Raportat
la datele mai sus semnalate solicitarea de decalare a terenului de executare a
lucrării apare justificată, prelungirea acordată inițial
vădindu-se prea scurtă și neputând asigura, în condiții
corespunzătoare finalizarea verificărilor.
In
ce privește admisibilitatea căii de atac exercitată;
Intâmpinare
aformulată de către unitatea controlată a fost examinată de
Secția jurisdicțională a Curții de Conturi în complet de 1
judecător (consilier de Curte), conform art.95 din Legea nr.94/1992.
Dispozițiile
citate prevăd că întâmpinarea se face „după caz” la Secția
jurisdicțională sau la Colegiul jurisdicțional, iar în aplicare
logică a textului, întâmpinarea trebuia îndreptată în cauză,
așa cum de altfel s-a și întâmplat, la secția
jurisdicțională întrucât viza o decizie emisă de un organ al
Curții de Conturi iar calea de atac jurisdicțională nu putea fi
îndreptată la un organ de rang inferior celui care a făcut controlul
și a emis decizia atacată.
Impotriva
sentinței pronunțate era deschisă calea de atac a recursului,
conform art.95 din lege care prevede că „împotriva hotărârii
(secției jurisdicționale, în speță, n.n.) se poate declara
recurs jurisdicțional în termen de 5 zile de comunicare”.
Textul
citat nu instituie nici o opreliște în ce privește limitele de
examinare în recurs.
Pe
de altă parte potrivit art.48 din aceeași lege Secția
jurisdicțională, judecă în ultimă instanță,
cererile de recurs pronunțate de Secția jurisdicțională ca
instanță de fond, în cazurile prevăzute la art.46 din lege.
Această
reglementare este în ansamblul său coerentă ținând seama, pe de
o parte că instanța nu este limitată în examinarea recursului
fiind deci operant caracterul devoluptiv al acestuia, pe de altă parte
că această cale de atac, în condițiile legii, nu este de retractare
ci de revocare. Realizarea acestei funcții este asigurată și de
faptul că instanța judecă, așa cum s-a petecut și în
speță, în complet de doi consilieri, conform art.55 din legea precitată.
Prin
urmare soluția pronunțată prin decizia atacată se vădește
netemeinică, sub aspectul evocat în analiza primului motiv de casare
așa încât urmează a se admite recursul declarat și a casa
hotărârea respectivă, iar întrucât soluționarea pricinii impune
doar o apreciere a termenului de executare a lucrării, a se face reaprecierea
de către această Supremă Instanță, pentru a se putea
realiza astfel, într-un termen util și rezonabil, fără
prejudicierea interesului părților, rezolvarea cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite
recursul declarat de Casa Județeană de Pensii și Alte Drepturi
de Asigurări Sociale împotriva deciziei 342 din 25 iunie 2002 a
Secției Jurisdicționale a Curții de Conturi.
Casează
decizia și în fond admite recursul jurisdicțional formulat de Casa
Județeană de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale Caraș
Severin și modifică decizia nr.328/2001 stabilind termenul de
finalizare la data de 31 decembrie 2003.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 25 februarie 2003.