ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3246/2003
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3246/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința nr. 102 din 13
decembrie 2002, pronunțată de Colegiul jurisdicțional al Camerei de Conturi
Județene Ialomița a fost stabilită în sarcina directorului general al C.J.A.S.
Ialomița, o amendă civilă egală cu două salarii, în temeiul art. 71 alin. (2),
raportat la art. 127 lit. b) și art. 129 din Legea nr. 94/1992, cu modificările
și completările ulterioare.
Instanța a avut în vedere
constatările făcute prin raportul de control nr. 404/46 din 12 iunie 2002,
între care și încălcarea art. 15 din Legea nr. 82/1991, republicată și
modificată prin O.G. nr 61/2001.
Apoi, la termenele stabilite pentru
remedierea aspectelor de încălcare a normelor legale constatate, organele de
control au stabilit că nu au fost luate măsurile dispuse, fiind încheiat
procesul-verbal nr. 659 din 9 octombrie 2002.
Împotriva sentinței a declarat
recurs jurisdicțional A.C., director general al C.J.A.S. Ialomița, în care a
susținut că nu a adus la îndeplinire măsurile dispuse, datorită lipsei de
reglementări în materie.
Secția jurisdicțională a Curții de
Conturi a României, prin decizia nr. 137 din 4 martie 2003, a respins recursul
jurisdicțional, reținând că recurentul nu a respectat măsurile dispuse prin
decizia nr. 9/2002, decizie pe care nu a contestat-o.
Împotriva acestei decizii cu nr.
137/2003, a declarat recurs recurentul A.C., susținând nelegalitatea hotărârii,
că instanța a constatat greșit lipsa interesului său pentru îndeplinirea
măsurilor dispuse prin decizia nr. 9/2002, după cum nici nu era posibil să facă
înregistrarea debitorilor în contul 220, fiindcă ar fi denaturat contul de
execuție.
Recursul este nefondat, pentru
considerentele ce se vor expune în continuare.
Așa cum rezultă din materialul aflat
la dosar, prin decizia nr. 9 din 25 iunie 2002 s-a dispus, în baza prevederilor
art. 94 lit. c) și art. 95 alin. (1) din Legea nr. 94/1992, înlăturarea unor
nereguli constatate în activitatea financiar-contabilă a C.J.A.S. Ialomița,
însă conducerea acestei instituții exercitată prin recurent, nu a adus la
îndeplinire măsurile dispuse.
Se constată că decizia nr. 9/2002 nu
a fost contestată în termenul legal de 5 zile, de către recurent.
Susținerea recurentului că nu putea
înregistra creanțele în contul 220 „Debitori”, datorită multitudinii
reglementărilor financiare, nu poate fi reținută, controlul stabilind că
înregistrarea în cuantum a creanțelor nu s-a ținut nici prin deschiderea de
analitici la contul 979 „Alte operațiuni în afara bilanțului”, fiind deci o
constatare clară a încălcării prevederilor Legii nr. 82/1991, respectiv art.
15, modificată prin O.G. nr. 16/2001, prevedere ce nu avea nevoie de emiterea
unei metodologii – a se observa și adresele nr. 3235 din 5 iulie 2002 și nr.
4992 din 10 octombrie 2002.
Pentru aceste considerente, Curtea constată că
decizia nr. 137/2003 pronunțată de secția jurisdicțională a Curții de Conturi
este legală, astfel că recursul formulat urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de A.C.
împotriva deciziei nr. 137 din 4 martie 2003 a Curții de Conturi a României,
secția jurisdicțională, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 16 octombrie 2003.