ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 969/2003

S-a luat în examinare recursul declarat de Compania Națională Căi Ferate Române – Regionala CFR Iași reprezentată de Societatea de Servicii de Management Feroviar – Oficiul Juridic Teritorial Iași nr.123 din 4 aprilie 2002 a Curții de Conturi – Secția jurisdicțională. La apelul nominal părțile, respectiv, recurenta Compania Națională Căi Ferate Române – Regionala CFR Iași și intimatele C.G. și Curtea de Conturi a României, nu s-au prezentat. Procedura completă. Referind asupra cauzei, magistratul asistent a arătat că recurenta Compania Națională Căi Ferate Române – Regionala CFR Iași și intimata C.G. au solicitat, în scris judecarea cauzei în lipsă.

C U R T E A Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin contestația depusă la Judecătoria Suceava și înregistrată la nr.9605 din 20.11.1997, C.G., a solicitat anularea deciziei de imputare nr.3/1997, prin care conducerea Formației de Impregnare Traverse Suceava Nord din cadrul Comaniei Naționale Căi Ferate Române i-a imputat suma de 40.295.824 lei, c/val materiale lipsă în gestiune. Judecătoria Suceava la data de 1.09.1998 constată că nu este competentă să soluționeze cauza și în baza art.46 din Legea nr.94/1992 a declinarat competența în favoarea Colegiului juridicțional al Camerei de Conturi Suceava, fiind pronunțată sentința civilă 6414/1998.

Colegiul jurisdicțional Suceava prin sentința nr.44 din 10 mai 2000 a admis contestația și a anulat decizia de imputare, exonerând pe reclamantă de plata sumei de 40.295.824 lei în contradictoriu cu intimata Sudarec CF București succedentă prin reorganizare de Regionala CFR Iași. Pentru a pronunța această soluție, Colegiul jurisdicțional a constatat că în mod nelegal s-a reținut că prin activitatea contestatoarei și în legătură cu munca sa s-ar fi creat această pretinsă pagubă în gestiunea ce o conducea, că în realitate condițiile concrete de muncă de la gestionare și din motive independente de acțiunile sale au fost depășiri ale consumului real. In acest sens există precizări și constatări stabilite prin expertiza efectuată în cauză.

Impotriva sentinței nr.44/2000 a declarat recurs jurisdicțional pârâta Comania Națională CFR SA Iași, fiind aduse critici de nelegalitate și netemeinicie, în sensul că gestionara contestatoare a avut gestiunea de creozat, păcură și combustibil tip II și este și direct răspunzătore de prejudiciile din gestiunea sa că fost neglijența acesteia în îndeplinirea obligațiilor ce le avea, astfel că în mod greșit a fost înlăturată răspunderea materială a acesteia. Secția jurisdicțională a Curții de Conturi a respins recursul jurisdicțional prin decizia nr.123 din 4 aprilie 2002, reținând că nu sunt îndeplinite cerințele răspunderii materiale, paguba fiind produsă din cauze obiective, străine contestatoarei, una din acestea fiind uzura cazanului fabricat în 1904 și pentru care unitatea menține un consum ideal ca în primii ani de fabricație, dar care consum în realitate este dublu.

Impotriva deciziei pronunțate de Secția jurisdicțională a Curții de Conturi a României, Compania Națională CFR-Regionala CFR Iași a declarat recurs, solicitând a se constata că paguba este certă și că a fost produsă prin comportarea neglijentă a reclamantei, astfel că soluția este nelegală și netemeinică. Analizând recursul sub aspectul criticilor formulate, Curtea constată că acesta este nefondat. Prin decizia nr.3/1997 s-a imputat reclamantei C.G. suma de 40.295.824 lei, reținându-se că în gestiunea acesteia de păcură și combustibil tip III există produse lipsă de 32.295.824 lei, diferența reprezentând TVA. Această constatare a fost însă infirmată prin probele administrate pe parcursul etapelor acestui proces și s-a demonstrat că în realitate nu este prejudiciu.

Astfel s-a demonstrat pe calea expertizei de specialitate, dar și prin verificarea cu specialiști propri ai recurentei proces verbal fila 51 din dosarul colegiului jurisdicțional nr.92/1998 că la cazanul de abur tehnologic fabricat în 1904 consumul de combustibil mediu lunar este de cca.105.000 Kg și nu 70.000 Kg combustibil cum s-a stabilit teoretic pentru a fi prezentată o pagubă, nereală însă. Nefiind stabilită o activitate necorespunzătoare a reclamantei în legătură cu munca sa, cât și probele care atestă o altă situație decât cea reținută de organul de control financiar, în sensul că nu este un prejudiciu cert, în mod judicios, cu respectarea prevederilor legale, colegiul jurisdicțional a pronunțat decizia nr.123 din 4 aprilie 2002 care este temeinică și legală.

In raport de considerentele expuse, Curtea va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge recursul declarat de Compania Națională Căi Ferate Române – Regionala CFR Iași reprezentată de Societatea de Servicii de Management Feroviar – Oficiul Juridic Teritorial Iași nr.123 din 4 aprilie 2002 a Curții de Conturi – Secția jurisdicțională, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 martie 2003.