ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 969/2003

S-a

luat în examinare recursul declarat de Compania Națională Căi Ferate Române –

Regionala CFR Iași reprezentată de Societatea de Servicii de Management

Feroviar – Oficiul Juridic Teritorial Iași nr.123 din 4 aprilie 2002 a Curții

de Conturi – Secția jurisdicțională.

La

apelul nominal părțile, respectiv, recurenta Compania Națională Căi Ferate Române

– Regionala CFR Iași și intimatele C.G. și Curtea de Conturi a României, nu

s-au prezentat.

Procedura

completă.

Referind

asupra cauzei, magistratul asistent a arătat că recurenta Compania Națională

Căi Ferate Române – Regionala CFR Iași și intimata C.G. au solicitat, în scris judecarea

cauzei în lipsă.

C

U R T E A

Asupra

recursului de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

contestația depusă la Judecătoria Suceava și înregistrată la nr.9605 din

20.11.1997, C.G., a solicitat anularea deciziei de imputare nr.3/1997, prin

care conducerea  Formației de Impregnare Traverse Suceava Nord din cadrul

Comaniei Naționale Căi Ferate Române i-a imputat suma de 40.295.824 lei, c/val

materiale lipsă în gestiune.

Judecătoria

Suceava la data de 1.09.1998 constată că nu este competentă să soluționeze

cauza și în baza art.46 din Legea nr.94/1992 a declinarat competența în

favoarea Colegiului juridicțional al Camerei de Conturi Suceava, fiind

pronunțată sentința civilă 6414/1998.

Colegiul

jurisdicțional Suceava prin sentința nr.44 din 10 mai 2000 a admis contestația

și a anulat decizia de imputare, exonerând pe reclamantă de plata sumei de

40.295.824 lei în contradictoriu cu intimata Sudarec CF București succedentă

prin reorganizare de Regionala CFR Iași.

Pentru

a pronunța această soluție, Colegiul jurisdicțional a constatat că în mod

nelegal s-a reținut că prin activitatea contestatoarei și în legătură cu munca

sa s-ar fi creat această pretinsă pagubă în gestiunea ce o conducea, că în

realitate condițiile concrete de muncă de la gestionare și din motive

independente de acțiunile sale au fost depășiri ale consumului real.  In acest

sens există precizări și constatări stabilite prin expertiza efectuată în

cauză.

Impotriva

sentinței  nr.44/2000 a declarat recurs jurisdicțional pârâta Comania Națională

CFR SA Iași, fiind aduse critici de nelegalitate și netemeinicie, în sensul că

gestionara contestatoare a avut gestiunea de creozat, păcură și combustibil tip

II și este și direct răspunzătore de prejudiciile din gestiunea sa că fost

neglijența acesteia în îndeplinirea obligațiilor ce le avea, astfel că în mod

greșit a fost înlăturată răspunderea materială a acesteia.

Secția

jurisdicțională a Curții de Conturi a respins recursul jurisdicțional prin

decizia nr.123 din 4 aprilie 2002, reținând că nu sunt îndeplinite cerințele

răspunderii materiale, paguba fiind produsă din cauze obiective, străine

contestatoarei, una din acestea fiind uzura cazanului fabricat în 1904 și

pentru care unitatea menține un consum ideal ca în primii ani de fabricație,

dar care consum în realitate este dublu.

Impotriva

deciziei pronunțate de Secția jurisdicțională a Curții de Conturi a României,

Compania Națională CFR-Regionala CFR Iași a declarat recurs, solicitând a se

constata că paguba este certă și că a fost produsă prin comportarea neglijentă

a reclamantei, astfel că soluția este nelegală și netemeinică.

Analizând

recursul sub aspectul criticilor formulate, Curtea constată că acesta este

nefondat.

Prin

decizia nr.3/1997 s-a imputat reclamantei C.G. suma de 40.295.824 lei,

reținându-se că în gestiunea acesteia de păcură și combustibil tip III există

produse lipsă de 32.295.824 lei, diferența reprezentând TVA.

Această

constatare a fost însă infirmată prin probele administrate pe parcursul

etapelor acestui proces și s-a demonstrat că în realitate nu este prejudiciu.

Astfel s-a demonstrat pe calea expertizei de specialitate, dar și prin

verificarea cu specialiști propri ai recurentei proces verbal fila 51 din

dosarul colegiului jurisdicțional nr.92/1998 că la cazanul de abur tehnologic

fabricat în 1904 consumul de combustibil mediu lunar este de cca.105.000 Kg și

nu 70.000 Kg combustibil cum s-a stabilit teoretic pentru a fi prezentată o

pagubă, nereală însă.

Nefiind

stabilită o activitate necorespunzătoare a reclamantei în legătură cu munca sa,

cât și probele care atestă o altă situație decât cea reținută de organul de

control financiar, în sensul că nu este un prejudiciu cert, în mod judicios, cu

respectarea prevederilor legale, colegiul jurisdicțional a pronunțat decizia

nr.123 din 4 aprilie 2002 care este temeinică și legală.

In

raport de considerentele expuse, Curtea va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge

recursul declarat de Compania Națională Căi Ferate Române – Regionala CFR Iași

reprezentată de Societatea de Servicii de Management Feroviar – Oficiul Juridic

Teritorial Iași nr.123 din 4 aprilie 2002 a Curții de Conturi – Secția

jurisdicțională, ca nefondat.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 11 martie 2003.