ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 48/2003
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 48/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
R O M Â N I A
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
SECȚIA CIVILĂ
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta R.A.
Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat împotriva deciziei nr. 23/Ap
din 5 aprilie 2001 a Curții de Apel Brașov – Secția civilă.
La apelul nominal s-au
prezentat recurenta-pârâtă R.A. Administrația Patrimoniului Protocolului de
Stat, prin consilier juridic E.O.și intimatul-pârât Ministerul Finanțelor
Publice, prin consilier juridic V. C. S., lipsind intimatele-reclamante
B.L.E.și H.E.R.
Procedura completă.
Consilier juridic E.O. pune
concluzii de admitere a recursului, casarea deciziei atacate și trimiterea
cauzei la aceeași curte de apel, pentru rejudecarea apelului.
Consilier juridic V.C.S.și
reprezentanta Ministerului Public pun concluzii în același sens.
C U R T E A,
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din
dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub
nr. 4740/1999, reclamantele B.L.E.și H.E.R., în contradictoriu cu pârâtele R.A.
Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat – Sucursala de Reprezentare
Predeal și S.C. „R” S.A. (ulterior scoasă din cauză), au solicitat să fie
obligate acestea să le lase în deplină proprietate și posesie terenul în
suprafață de 1125 mp situat în Predeal, formând parcela nr. 24 după planul
general de parcelare „Punkosty-Botez”, întabulat în C.F.nr. 14749, 14220 și
14221.
În motivarea cererii
reclamantele au arătat că sunt proprietarele imobilului, iar pârâta le deține
abuziv.
Pârâta R.A. A.P.S. a formulat
cerere de arătare a titularului dreptului, precizând că are calitatea de
administrator, în proces trebuind să stea Ministerul Finanțelor în baza art.12
din Legea nr. 213/1998.
Tribunalul Brașov – Secția
civilă, prin sentința nr. 309/S din 02.06.2000, a admis cererea de arătare a
titularului dreptului formulată de pârâta R.A. Administrația Patrimoniului
Protocolului de Stat – Sucursala de Reprezentare Predeal, a admis acțiunea
reclamantelor în contradictoriu cu pârâta R.A. A.P.S. – S.R.P. Predeal și
intervenientul Ministerul Finanțelor, i-a obligat pe aceștia să lase imobilul
în deplină proprietate și posesie reclamantelor.
S-a mai stabilit că
expertizele tehnice întocmite în cauză fac parte din sentință și au fost
respinse pretențiile reclamantelor privind plata despăgubirilor pentru teren.
Instanța de fond, pentru a
pronunța această sentință, a reținut că, potrivit extraselor de C.F., asupra
imobilelor ce formează terenul în suprafață totală de 1123,20 mp dreptul de
proprietate aparține reclamantei B.L.E.și soțului său L.B. (decedat), ale cărui
moștenitoare sunt reclamantele.
A mai reținut instanța că, în
condițiile în care pârâta nu a exhibat nici un titlu legal asupra imobilelor,
este fără îndoială că le folosește în mod abuziv.
Pârâta nu a reușit să
răstoarne prezumția legală instituită de art. 32 din Legea nr. 115/1938,
potrivit căruia dacă un drept real s-a înscris în folosul unei persoane, în
cartea funciară, se prezumă că dreptul există în favoarea acelei persoane, ea
fiind obligată să lase imobilele în deplină proprietate și posesie
reclamantelor.
Cu privire la cererea de
arătare a titularului dreptului, în temeiul art. 12 alin. 4 și 5 din Legea nr. 213/1998
coroborat cu art. 64, 66 și 58 din Codul de procedură civilă, Ministerul
Finanțelor având calitatea de intervenient și titular al dreptului de
proprietate publică, în litigiile ce au ca obiect acest drept, tribunalul a
admis-o pentru opozabilitate, cu precizarea că pârâta a invocat un drept de
administrare, care, potrivit probelor, este inexistent, terenurile fiind
proprietatea privată a reclamantelor; astfel, instanța de fond a concluzionat
că nici pârâta, nici intervenientul nu pot invoca vreun titlu legal asupra
imobilului în litigiu, deși îl folosesc și culeg fructele.
Drept urmare, acțiunea
reclamantelor a fost admisă și față de intervenient.
Împotriva acestei sentințe
pârâta R.A. Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat a declarat apel,
susținând că, potrivit H.G.nr. 567/1993, completată prin H.G. nr. 192/1995, ea
administrează imobilul, calitatea de administrator al imobilului fiind susținută
și prin cererea de arătare a titularului dreptului, admisă de instanța de fond
în temeiul art. 12 alin.4 și 5 din Legea nr. 213/1998.
Curtea de Apel Brașov – Secția
civilă, prin decizia nr. 23/Ap din 5 aprilie 2001, a respins apelul ca
inadmisibil.
Instanța de apel a reținut că
menținerea R.A. A.P.S. în proces a fost admisă doar pentru opozabilitate, cum,
de altfel, rezultă din motivarea tribunalului.
Prin urmare, fiind numai un
administrator al imobilului și nu titularul dreptului arătat, curtea de apel a
considerat că aceasta nu putea să formuleze apel împotriva sentinței, acest
drept aparținând doar Ministerului Finanțelor; el putea ataca și critica
hotărârea de fond în baza dreptului său de dispoziție decurgând din dreptul
real de proprietate invocat.
Și, întrucât titularul acestui
drept, Ministerul Finanțelor nu a declarat apel, s-a concluzionat că apelul
formulat de administratorul imobilului este inadmisibil.
Această decizie a fost atacată
cu recurs de pârâta R.A. Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat, care
a invocat motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă,
susținând, în esență, că, în calitate de pârâtă în cauză, nu a făcut altceva
decât să exercite calea de atac a apelului, respectiv unul din drepturile
procesuale conferite de lege coparticipanților la procesul civil.
Recursul este fondat.
După cum a precizat
recurenta-pârâtă, prin O.G. 567/1993, H.G. 192/1995 și H.G. 854/2000 terenul în
litigiu a fost inclus în domeniul public al statului și trecut în administrarea
R.A. A.P.S., fiind destinat activității de reprezentare și protocol pentru
Președinție, Senat, Camera Deputaților și Guvern.
Potrivit Legii nr. 213/1998
privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, art. 12 alin. 4 și
5, în litigiile referitoare la dreptul de proprietate asupra bunului, titularul
dreptului de administrare are obligația să arate instanței cine este titularul
dreptului de proprietate, or, în litigiile prevăzute în alin.4, statul este
reprezentat de Ministerul Finanțelor.
Ca urmare, pârâta R.A. A.P.S.
a formulat cererea de arătare a titularului dreptului real dedus judecății și
astfel a fost introdus în cauză Ministerul Finanțelor, care a căpătat calitatea
de intervenient principal, în conformitate cu art. 64 - 66 Cod procedură
civilă, ce reglementează instituția arătării titularului dreptului.
În situația în care terțul se
înfățișează și recunoaște susținerile pârâtului, iar reclamantul consimte să
fie înlocuit pârâtul inițial (dacă se solicită acest lucru), atunci se dispune
scoaterea din cauză a acestuia, iar terțul introdus în cauză ia locul pârâtului
cu toate drepturile și obligațiile ce decurg din această calitate.
În speță, însă, nu s-a
solicitat scoaterea din cauză a regiei, deși Ministerul Finanțelor a recunoscut
susținerile pârâtei.
Astfel, R.A. A.P.S., în
calitate de pârât, cu toate drepturile conferite de lege pârâtului, a exercitat
o cale de atac prevăzută de lege, respectiv apelul.
Instanța de apel a reținut
greșit faptul că menținerea în proces a acestei pârâte s-a făcut numai pentru
considerente de opozabilitate, precum și că apelul declarat este inadmisibil,
fiind formulat de administratorul imobilului, în timp ce titularul dreptului de
proprietate, Ministerul Finanțelor, nu a uzat de această cale de atac.
Pentru considerentele de mai
sus, recursul urmează a fi admis, decizia pronunțată se va casa, iar cauza va
fi trimisă la aceeași instanță pentru a examina apărările pe fond invocate.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta R.A. Administrația
Patrimoniului Protocolului de Stat împotriva deciziei nr. 23/Ap din 5 aprilie
2001 a Curții de Apel Brașov – Secția civilă, pe care o casează și trimite
cauza la aceeași instanță pentru judecarea pe fond a apelului.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 15 ianuarie 2003.