ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 444/2003
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 444/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
S-a luat în
examinare recursul declarat de pârâtul Consiliul General al Municipiului
București, prin Municipiul București, reprezentat de Primarul general împotriva
deciziei nr.256 din 8 mai 2001 a Curții de Apel București – Secția a IV-a
civilă.
La apelul nominal
s-au prezentat recurentul-pârât, prin consilier juridic O.O.,
intimata-reclamantă G.L., personal și asistată de avocat R.D., precum și
intimații-pârâți Ministerul Finanțelor Publice, reprezentat de consilier
juridic V. C.S., T.M.și T.E., ambii prin avocat D.L.S., lipsind intimatul
reclamant T.Ș.B.intimatele pârâte S.C. Herăstrău Nord S.A. și S.C. Romconfort
S.A.
Procedura
completă.
Curtea, din
oficiu, pune în discuție aspectul privind inadmisibilitatea recursului declarat
împotriva unei hotărâri intermediare, pronunțate de curtea de apel.
Consilier juridic
O.O. lasă soluția la aprecierea instanței.
Luând pe rând
cuvântul, avocații R.D. și D.L.S., consilier juridic V.C. S. și reprezentanta
Ministerului Public, pun concluzii în sensul respingerii recursului ca
inadmisibil.
C U R T E A
Asupra recursului
de față:
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea
înregistrată sub nr.5379/1999 reclamanții G.L. și T.C.au chemat în judecată pe
pârâții Ministerul Finanțelor, Consiliul General al Municipiului București și
S.C. Herăstrău Nord S.A., solicitând obligarea acestora să lase în deplină
proprietate și posesie imobilul situat în București, B-dul Lascăr Catargiu
nr.16 (fost Ana Ipătescu nr.16, ap.3), sector 1, precum și cota - parte de
teren aferentă.
Pe parcursul
procesului, cadrul procesual s-a modificat, în locul reclamantului T.C., care a
decedat, a fost citat moștenitorul său T.Ș.B.iar ca pârâți au mai fost chemați
în judecată T.M., T.E. și S.C. Romconfort S.A.
Tribunalul
București – Secția a V-a civilă și de contencios administrativ, prin sentința
civilă nr.644 din 4.10.2000, a respins acțiunea ca inadmisibilă.
Pentru a hotărî
astfel, prima instanță a avut în vedere faptul că imobilul a fost dobândit de
C.M.la o dată la care era căsătorită cu N.M., așa încât, fiind vorba de un bun
comun, acțiunea în revendicare trebuia formulată de moștenitorii ambilor
coproprietari; în speță, acțiunea a fost formulată numai de moștenitorii
coproprietarei C.M., apreciindu-se astfel că este inadmisibilă.
Împotriva acestei
sentințe a declarat apel reclamanta G.L., criticând-o pentru greșita
soluționare a pricinii pe excepția de inadmisibilitate.
Curtea de Apel
București – Secția a IV-a civilă, prin decizia nr.256 din 8 mai 2001, a admis
apelul, a anulat sentința tribunalului și a fixat termen în vederea
soluționării fondului procesului.
Soluția instanței
de apel s-a bazat pe reținerea greșitei respingeri a acțiunii pe baza excepției
inadmisibilității ei, întrucât bunul imobil revendicat fiind proprietatea
exclusivă a C.M., în mod corect acțiunea a fost formulată numai de moștenitorii
acesteia, a căror calitate a fost dovedită cu certificatul de moștenitor.
Reținând, așadar,
că prima instanță a soluționat greșit pricina pe excepția inadmisibilității,
fără a intra în cercetarea fondului, instanța de apel a anulat hotărârea
atacată, fixând termen pentru a judeca pricina în fond.
Această soluție a
fost atacată cu recurs de pârâtul Consiliul General al Municipiului București,
prin Municipiul București, reprezentat de Primarul general, care a criticat-o
pentru motive de netemeinicie și nelegalitate.
Recursul este
inadmisibil.
În conformitate cu
prevederile art.297 alin.1 din C.proc. civ., astfel cum a fost modificat prin
O.U.G.nr.138/2000, în cazul în care prima instanță a respins sau a anulat
cererea de chemare în judecată fără a intra în cercetarea fondului și instanța
de apel, găsind apelul întemeiat a anulat hotărârea apelată, va evoca fondul și
va judeca procesul, pronunțând o hotărâre definitivă.
În redactarea
acestui text de lege, anterioară modificării lui prin O.U.G.nr.138/2000, în
situația în care prima instanță nu intra în cercetarea fondului, instanța de
apel desființa hotărârea atacată și dispunea trimiterea cauzei, spre
rejudecare, instanței de fond.
Rațiunea
modificării prevederilor art.297 alin.1 din C.proc.civ.a fost aceea de a evita
trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, pentru a putea fi
asigurată judecarea cauzelor cu celeritate, posibilă, fără a fi private părțile
de un grad de jurisdicție, datorită caracterului devolutiv al căii de atac a
apelului.
Evocarea fondului
și judecarea procesului se realizează în înțelesul devolutiv specific căii
ordinare de atac a apelului, și atâta timp cât judecata nu a fost finalizată,
prin hotărârea definitivă, la care se referă prevederile art.297 alin.1 din
C.proc.civ., astfel cum a fost modificat prin O.U.G.nr.138/2000, nu poate fi
exercitată calea de atac recursului.
În atare situație,
decizia prin care a fost anulată hotărârea apelată și a fost reținută cauza de
către instanța de apel pentru judecarea în fond a cauzei, are caracterul unei
hotărâri intermediare, și nu este deci susceptibilă de a fi atacată separat cu
recurs, ci doar o dată cu hotărârea prin care se finalizează judecata în apel,
numai această ultimă hotărâre având caracter definitiv.
În consecință,
recursul urmează a fi respins ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca inadmisibil recursul declarat
de pârâtul Consiliul General al Municipiului București, prin Municipiul
București, reprezentat de Primarul general împotriva deciziei nr.256 din 8 mai
2001 a Curții de Apel București- Secția a IV-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 7 februarie 2003.