ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1687/2003

S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâții Consiliul local al Municipiului Craiova, prin Primar și de D.G.F.P. Dolj, pentru Ministerul Finanțelor Publice împotriva deciziei nr.107 din 28 iunie 2002 a Curții de Apel Craiova – Secția civilă. La apelul nominal s-a prezentat: intimatul-pârât Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, reprezentat de consilier juridic V.C.S., lipsind recurenții-pârâți și intimata-reclamantă T.L.. Procedura completă. Consilier juridic V.C.S. solicită admiterea recursului declarat de D.G.F.P. Dolj pentru Ministerul Finanțelor Publice, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța competentă și, totodată, pune concluzii de admitere a recursului promovat de Consiliul local Craiova . C U R T E A Asupra recursurilor de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată sub nr.13/CA din 15.02.2000, reclamanta T.L.

a chemat în judecată pe pârâta Primăria Municipiului Craiova, pentru a fi obligată să-i restituie terenul situat în Craiova, str.Pandurilor nr.19, județ Dolj. În motivarea cererii, reclamanta a arătat că terenul în litigiu, având suprafața de 396 m.p., i-a fost preluat de stat și, cu toate că a formulat cerere pentru restituirea sa potrivit Legii 1/2000, nu a primit nici un răspuns. Tribunalul Dolj – Secția comercială și de contencios administrativ , prin sentința civilă nr.2 din 16 ianuarie 2001, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Craiova, iar această din urmă instanță, prin sentința civilă nr.20538 din 25 septembrie 2001, a declinat competența soluționării pricinii în favoarea Secției civile a Tribunalului Dolj.

Investit cu soluționarea cererii, Tribunalul Dolj, prin sentința civilă nr.43 din 20.02.2002, a admis acțiunea precizată formulată de reclamanta T.L. și a obligat pârâta Primăria Municipiului Craiova să-i lase reclamantei în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 339 m.p. situată la adresa precizată. Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut din probele administrate, cu referire expresă la raportul de expertiză întocmit de ing.V.D., că suprafața expropriată este liberă de construcții și neafectată de detalii de sistematizare. Împotriva acestei sentințe, Primăria Municipiului Craiova a formulat apel, care, prin decizia civilă nr.107 din 28 iunie 2002, a fost respins ca nefondat de Curtea de Apel Craiova.

Această instanță a reținut că reclamanta a înțeles să cheme în judecată, potrivit principiului disponibilității, Primăria Municipiului Craiova. S-a reținut și faptul că reclamanta a formulat notificare în conformitate cu Legea 10/2001, aceasta urmând a fi analizată. Această decizie a fost atacată cu recurs de pârâții Consiliul Local al Municipiului Craiova și de D.G.F.P. Dolj, pentru Ministerul Finanțelor Publice, motivele invocate fiind comune. Astfel, se critică faptul că reprezentantul Statului Român, respectiv Ministerul Finanțelor Publice, a fost citat abia în apel și că reclamanta nu a făcut proba calității sale procesuale active, nefăcând dovada acceptării succesiunii celorlalți coproprietari pentru a putea pretinde singură dreptul de proprietar asupra terenului.

Ambele recursuri vor fi admise pentru argumentele care succed. Sunt întemeiate criticile exprimate de ambii recurenți cu privire la faptul că judecarea procesului de expropriere s-a făcut, la instanța de fond, fără introducerea în cauză a Statului Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, citarea acestuia făcându-se în instanța de apel. Fiind vorba despre o acțiune în retrocedarea unui teren expropriat, calitate procesuală pasivă în astfel de litigii are Statul Român, reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, în calitate de proprietar prin efectul legii și unitatea administrativ teritorială, reprezentată de Primărie și care este administratorul terenului revendicat.

Introducerea în cauză, direct în apel, a Statului Român, prin Ministerul Finanțelor Publice este lipsită de temei legal, iar hotărârea pronunțată este nelegală, cu atât mai mult cu cât, prin respingerea apelului, s-a menținut ca temeinică și legală hotărârea primei instanțe, caz în care Ministerul Finanțelor Publice nu a putut lua parte la dezbaterea fondului și la administrarea probelor, în fața primei instanțe, pentru a-și formula apărările necesare, în vederea susținerii intereselor Statului Român. Astfel, se impune casarea celor două hotărâri și trimiterea cauzei la instanța de fond, spre rejudecare, ocazie cu care se vor analiza și aspectele privind îndeplinirea condițiilor prevăzute de art.481 C.civ., referitoare la cauza de utilitate publică și dreapta și prealabila despăgubire.

Față de cele ce preced, recursurile se vor admite, hotărârile pronunțate vor fi desființate, iar cauza se va trimite Tribunalului Dolj, pentru rejudecare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursurile declarate de pârâții Consiliul local al Municipiului Craiova, prin Primar și de D.G.F.P. Dolj, pentru Ministerul Finanțelor Publice împotriva deciziei nr.107 din 28 iunie 2002 a Curții de Apel Craiova – Secția civilă, pe care o casează, precum și sentința nr.43 din 20.02.2002 a Tribunalului Dolj. Trimite cauza, spre rejudecare, acestui tribunal. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 aprilie 2003.