ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2894/2003
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2894/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
La data de 3 februarie 2003, G.V. a
solicitat ca în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii Satu Mare, să se
dispună anularea hotărârii nr. 3728 din 18 decembrie 2002, prin care Comisia
constituită pentru aplicarea O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr.
189/2000, i-a respins cererea de acordare a drepturilor prevăzute în aceste
acte normative.
De asemenea, a cerut obligarea
pârâtei să-i recunoască calitatea de persoană persecutată pentru motive etnice.
În motivarea acțiunii, reclamantul a
arătat că urmare a aplicării Dictatului de la Viena, părinții săi au fost
nevoiți să se refugieze din satul Lucăceni, județul Satu Mare, în localitatea
Surdești, județul Maramureș. Că, deși a făcut dovada nașterii sale în
localitatea respectivă, pârâta i-a respins cererea pe baza unor precizări emise
de Casa Națională de Pensii care însă, adaugă la lege și trebuie înlăturate
pentru acest considerent.
Curtea de Apel Oradea, prin sentința
civilă nr. 110/CA din 3 martie 2003, a admis acțiunea, astfel cum a fost
formulată.
În esență, instanța a reținut că din
interpretarea prevederilor art. 1 lit. c) al O.G. nr. 105/1999, aprobată prin
Legea nr. 189/2000 și a celor conținute în Normele de aplicare aprobate prin
H.G. nr. 127/2000, rezultă că strămutarea din localitatea de domiciliu în altă
localitate, pe criterii etnice, constituie o modalitate de persecuție etnică,
situație care a durat pe toată perioada strămutării, noțiune sinonimă cu
refugiul.
De asemenea, că precizările Casei
Naționale de Pensii nu au caracterul unui act normativ și contravin
dispozițiilor legale în vigoare, astfel încât ele nu pot fundamenta soluția
adoptată de comisie.
Cum în speță nu se contestă că
reclamantul G.V. s-a născut în perioada de refugiu a părinților săi, suferind
împreună cu ei efectele strămutării, acțiunea introdusă trebuie admisă.
Împotriva sentinței a declarat
recurs pârâta Casa Județeană de Pensii Satu Mare.
Recurenta a susținut că, în mod
greșit, prima instanță a admis acțiunea, deoarece nici O.G. nr.105/1999, nici
actele normative modificatoare adoptate ulterior, Legile nr. 189/2000 și nr.
367/2001, nu fac referire la persoanele care s-au născut în timpul refugiului
părinților lor. Aceștia din urmă au fost asimilați strămutaților prin Normele
pentru aplicarea ordonanței mai sus-menționate.
Recursul este nefondat.
Cu actele depuse în dosar, inclusiv
declarațiile autentice ale martorilor B.D. și T.R., s-a dovedit că reclamantul
G.V. s-a născut la 28 decembrie 1942, în timpul refugiului părinților săi din
satul Lucăceni, județul Satu Mare, în localitatea Surdești, județul Maramureș.
Perioada de refugiu a fost cuprinsă între luna octombrie 1940 și luna octombrie
1945.
Curtea de Apel Oradea a reținut în
mod corect această stare de fapt, ca și concluzia că Legea nr. 189/2000, cu
modificările și completările ulterioare, nu-i exclude pe cei născuți în refugiu
de la beneficiul instituit prin art. 1 lit. c) din O.G. nr. 105/1999, de vreme
ce, indiscutabil, ei au suportat împreună cu părinții aceleași privațiuni
datorate strămutării în altă localitate decât aceea de domiciliu.
Pe de altă parte,
precizările Casei Naționale de Pensii invocate de recurentă, prin care se
restrânge sfera persoanelor îndreptățite la recunoașterea calității de
beneficiar, adaugă nepermis la lege și ele nu pot să justifice soluția adoptată
prin hotărârea nr. 3728 din 18 decembrie 2002, de respingere a cererii
reclamantului.
Ținând seama de aceste considerente
și de inexistența în cauză a unor motive de casare, de ordine publică, care ar
putea fi reținute din oficiu, conform art. 306 alin. (2) C. proc. civ., urmează
a se respinge recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Casa
Județeană de Pensii Satu Mare împotriva sentinței civile nr. 110/CA/2003 - P
din 3 martie 2003 a Curții de Apel Oradea, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 30 septembrie 2003.