ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4389/2003

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința recurată, sentința civilă nr. 233, pronunțată la data de 12 iulie 2002 în dosarul nr. 790/A/2002, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, și-a declinat în favoarea Judecătoriei Bacău, competența de soluționare a acțiunii reclamantului N.C., formulată împotriva Comisiei județene de fond funciar Bacău. Pentru a pronunța această soluție, curtea de apel a reținut că obiectul acțiunii formulate de reclamant vizează obținerea unor relații și a titlului de proprietate, potrivit prevederilor Legii nr. 18/1991, republicată, în conformitate cu care competența aparține judecătoriei pe raza căreia este situat terenul.

Împotriva acestei soluții a formulat recurs reclamantul, susținând, în esență, că temeiul acțiunii sale îl constituie prevederile art. 1 din Legea nr. 29/1990, situație în care competența aparține curții de apel, iar nu judecătoriei. Recursul este nefondat. Din cererea adresată curții de apel rezultă că obiectul acțiunii reclamantului îl formează: anularea referatului nr. 1568/1993 al Primăriei Măgura și a hotărârii nr. 543/1993 a Comisiei județene de fond funciar Bacău, pe de o parte și pe de altă parte, emiterea titlului de proprietate în condițiile Legii nr. 1/2000 și ale Legii nr. 18/1991.

Este adevărat că reclamantul a pretins prin acțiunea formulată, încălcarea drepturile sale recunoscute de prevederile celor două legi, temeiul acțiunii sale constituindu-l prevederile art. 1 din Legea nr. 29/1990, privind contenciosul administrativ, dar în privința litigiilor legate de aplicarea Legii nr. 18/1991, republicată, a fondului funciar, completată și prin Legea nr. 1/2000, a fost prevăzută o competență specială. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 53 și 54 din Legea nr. 18/1991, republicată, împotriva hotărârii comisiei județene sau a oricărui act administrativ al unui organ administrativ care a refuzat atribuirea terenului sau propunerile de atribuire a terenului, cel vătămat se poate adresa judecătoriei în a cărei rază teritorială se află terenul în litigiu.

Astfel fiind, recursul este nefondat, soluția curții de apel fiind temeinică și legală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de N.C. împotriva sentinței nr. 233 din 12 iulie 2002 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 decembrie 2003.