ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 753/2003
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 753/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
S-a
luat în examinare recursul declarat de reclamantul B.G.împotriva deciziei nr.19
din 22 martie 2002 a Curții de Apel Bacău – secția civilă.
La
apelul nominal lipsesc recurentul-reclamant B.G.și intimata-pârâtă Primăria
comunei Faraoani.
Procedura
completă.
Se
referă că recurentul-reclamant a solicitat judecata în lipsă, conform
dispozițiilor art.242 C.proc.civ..
Reprezentanta
Ministerului Public pune concluzii de admitere a recursului.
C
U R T E A ,
Asupra
recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele :
Prin
cererea înregistrată la 31 octombrie 2001, reclamantul B.G.a chemat în judecată
pe pârâta Primăria comunei Faraoani pentru ca, prin hotărâre judecătorească,
aceasta să fie obligată să-i restituie suprafața de teren solicitată în baza
Legii nr.10/2001.
Tribunalul
Bacău – secția civilă, prin sentința nr.36 din 16 ianuarie 2002, a respins ca
inadmisibilă acțiunea reclamantului.
Pentru
a hotărî astfel instanța a reținut că potrivit art. 8 din Legea nr.10/2001,
prevederile acestui act normativ nu sunt aplicabile cu privire la terenurile al
căror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr.18/1991
(republicată) și prin Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de
proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate
potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii
nr.167/1997.
Or,
terenul în litigiu face parte din categoria celor menționate de art. 8 din
Legea nr.10/2001.
Împotriva
acestei sentințe reclamantul a declarat apel.
Curtea
de Apel Bacău – secția civilă, prin decizia nr.19 din 22 martie 2002, a respins
apelul ca nefondat reținând, în esență, că în mod corect prima instanță a
considerat că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art.8 din Legea nr.10/2001.
Reclamantul
a declarat recurs în contra deciziei pronunțate de instanța de apel pe care a
criticat-o pentru nelegalitate, arătând, în esență că greșit instanțele au
reținut că în speță sunt incidente dispozițiile art.8 din Legea nr.10/2001.
Recursul
este întemeiat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Reclamantul
B.G.a comunicat Primăriei comunei Faraoani, prin intermediul executorului
judecătoresc, o notificare întocmită în baza Legii nr.10/2001 prin care a
solicitat restituirea a patru parcele de teren situate pe raza acestei comune.
Potrivit
art.23 alin.1 din Legea nr.10/2001, în termen de 60 de zile de la înregistrarea
notificării pârâta era obligată să se pronunțe, prin decizie sau, după caz,
prin dispoziție motivată, asupra cererii de restituire în natură.
În
speță, la notificarea reclamantului nu a fost emisă o decizie sau dispoziție
motivată, ci prin adresa nr.2011 din 18 septembrie 2001, Primăria comunei
Faraoani i-a făcut cunoscut acestuia că suprafața de teren pretinsă nu face
obiectul Legii nr.10/2001, ceea ce constituie un refuz de a-i rezolva favorabil
cererea.
În
atare situație, singura posibilitate pe care o avea reclamantul, era aceea de a
se adresa instanței judecătorești competente, în virtutea dreptului la liber
acces la justiție.
Așa
fiind, se constată că în mod greșit a fost respinsă acțiunea ca inadmisibilă,
soluție menținută de instanța de apel.
Față
de cele ce preced, conform art.313 din C.proc.civ., recursul urmează a fi
admis, a fi casate ambele hotărâri, iar cauza trimisă spre rejudecare aceleiași
instanțe de fond.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN
NUMELE LEGII
DECIDE
:
Admite
recursul declarat de reclamantul B.G.prin mandatar C.R.împotriva deciziei nr.19
din 22 martie 2002 a Curții de Apel Bacău – secția civilă.
Casează
decizia recurată, precum și sentința nr.36/D din 16 ianuarie 2002 a
Tribunalului Bacău – secția civilă și trimite cauza la același tribunal pentru
rejudecare.
Irevocabilă.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 26 februarie 2003.