ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 129/2003
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 129/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Curtea de Apel Pitești, secția
comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 17/F/C din 11
februarie 2002, a respins acțiunea formulată de O.M., în contradictoriu cu
Baroul de Avocați Vâlcea și U.A.R.
Pentru a hotărî astfel, instanța a
reținut că actul administrativ care putea fi atacat, conform Legii nr. 29/1990,
a contenciosului administrativ, era decizia Consiliului U.A.R.
Că adăugirea cu scris de mână, din
concluziile scrise, depuse la 30 ianuarie 2002, de reclamant, nu reprezintă o
completare de acțiune, în sensul art. 112 C. proc. civ., astfel că acțiunea
urmează a fi respinsă ca prematur formulată.
Considerând hotărârea netemeinică și
nelegală, reclamantul a declarat recurs și a solicitat admiterea lui și casarea
sentinței, cu trimitere spre rejudecare, la aceiași instanță.
S-a arătat că pe parcursul
procesului s-a depus și decizia Consiliului U.A.R., că s-au făcut discuții cu
privire la aceasta, și prin cererea înregistrată la 1 februarie 2002, și-a
precizat acțiunea, în sensul că solicită și anularea ei, astfel că în mod
nejustificat i s-a respins acțiunea, ca prematur formulată.
Recursul este fondat.
Prin acțiunea formulată, reclamantul
O.M. a chemat în judecată Baroul de Avocați Vâlcea și U.A.R., pentru a se
dispune anularea ca nelegală, a deciziei nr. 1155 din 13 iunie 2001, prin care
i-a fost respinsă cererea de primire în profesia de avocat ,cu scutire de
examen.
Pe parcursul procesului, s-a depus
la dosar, și decizia nr. 8482 din 15 decembrie 2001, emisă de Consiliul U.A.R.,
pe care reclamantul a înțeles să o atace, conform pecizării acțiunii din 1
februarie 2002, făcută în termenul de pronunțare a hotărârii.
În situația dată, instanța, față de
incidentul creat, avea obligația legală a repunerii cauzei pe rol și de
discutare, în prezența părților, a completării acțiunii, și nu să procedeze la
soluționare și să respingă acțiunea, ca prematur formulată.
Împrejurarea că în alt dosar, având
același obiect, instanța s-a pronunțat pe fondul cauzei, nu influențează
prezentul recurs, instanța de trimitere urmând a avea în vedere la soluționarea
cauzei, soluția irevocabilă ce urmează a fi pronunțată în speță.
Urmează, în baza art. 313 C. proc.
civ., a se admite recursul și a se casa sentința, cu trimitere spre rejudecare,
la aceiași instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de O.M.,
împotriva sentinței civile nr. 17 F/C din 11 februarie 2002 a Curții de Apel
Pitești, secția comercială și de contencios administrativ.
Casează sentința atacată, cu
trimitere spre rejudecare, la aceiași instanță.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 17 ianuarie 2003.