ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 502/2003

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin decizia nr. 1270 pronunțată la 29 martie 2001 Curtea Supremă de Justiție, secția de contencios administrativ, s-a admis recursul declarat de SC O. SRL Drobeta Turnu Severin împotriva sentinței civile nr. 58 pronunțată la 17 februarie 2000 de Curtea de Apel Craiova, s-a casat sentința atacată și s-a trimis cauza la aceeași instanță pentru judecarea în fond. Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 821 pronunțată la 15 noiembrie2001, cauza fiind înregistrată sub nr. 1192, a admis acțiunea formulată de reclamanta SC O. SRL împotriva pârâților Ministerul de Finanțe, Garda Financiară și D.G.F.P.

Mehedinți, a anulat decizia 1270 din 29 martie 2001 și a trimis cauza spre soluționare pe fond la D.G.F.P. Mehedinți. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că procesul verbal din 4 martie 1998 care a constituit obiectul căilor de atac nu avea prevăzut nici o cale de atac și nici termenul de exercitare fapt ce contravenea prevederilor Legii nr. 105/1997, în vigoare la momentul respectiv, dar și normelor metodologice de aplicare a acestei legi. Întrucât organul de control financiar nu a trecut în actul de control mențiunile legate de termenul de contestare și organul la care se contestă creând confuzii, instanța de fond a reținut că în raport de data emiterii actului de control și cea a promovării căii de atac în procedură administrativă , contestația s-a formulat în termen.

În susținerea acestui considerent, instanța a arătat că mai mult prin Decizia nr. 208/2000 Curtea Constituțională a declarat neconstuționale art. 2-7 din Legea nr. 105/1997. Împotriva sentinței pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, a declarat recurs D.G.F.P. Mehedinți în nume propriu, precum și în numele Ministerului Finanțelor invocând nelegalitatea acesteia. În motivarea recursului s-a susținut că instanța de fond a făcut o interpretare greșită a legii, că la data când procesul verbal a fost contestat acest termen era de 5 zile de la comunicare pentru depunerea obiecțiunilor la organul de control conform art. 2 din Legea nr. 105/1997. Recursul este nefondat.

Curtea urmează să constate că instanța de fond s-a conformat deciziei pronunțate de Curtea Supremă de Justiție, analizând actul contestat în care într-adevăr face referire și la un proces-verbal de contravenție creând astfel confuzii cu privire la termenul de contestare. Independent însă de acest aspect, la data soluționării procesului, era deja emisă Decizia nr. 208/2000 a Curții Constituționale prin care fusese declarate neconstituționale textele art. 2-7 din Legea nr. 105/1997, astfel că momentul contestării procesului-verbal în procedura administrativă se încadrează în termenul de 15 zile așa cum s-a stabilit și prin O.U.G. nr. 13/2001.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Respinge recursul declarat de D.G.F.P. Mehedinți în nume propriu, precum și în numele Ministerului Finanțelor Publice împotriva sentinței nr. 821 din 15 noiembrie 2001 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 februarie 2003.