ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3551/2004
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3551/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra conflictului negativ de competență de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 1 octombrie 2002, la Tribunalul Mehedinți, D.V.O., din Drobeta Turnu Severin, a chemat în judecată civilă pentru pretenții statul român, reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice, cerând să fie obligat la plata unor daune morale de câte 350 EURO anual pentru perioada de 30 de ani, despăgubirea reprezentând suferința morală încercată ca urmare a cercetării, inculpării, urmăririi și persecuțiilor la care ar fi fost supus sub acuzația de a fi făcut parte din mișcarea legionară. Prin sentința civilă nr. 252 pronunțată la 16 octombrie 2002, Tribunalul Mehedinți, s-a considerat necompetent în soluționarea litigiului, socotind că, potrivit dispozițiilor art. 3 pct. 1 C. proc.
civ., competența ar reveni în primă instanță Curții de Apel Craiova, căreia i-a declinat competența. În lipsa motivării, s-ar înțelege că instanța sesizată a considerat că litigiul se înscrie în sfera proceselor și a cererilor în materie de contencios administrativ, privind actele autorităților și instituțiilor centrale. Prin încheierea din 18 noiembrie 2002, pronunțată în dosarul nr. 1313 A/2002, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, a dispus scoaterea cauzei primite prin declinare de pe rolul său și trimiterea la secția civilă. Reținând că litigiul se înscrie în sfera proceselor civile de drept comun, secția civilă, a Curții de Apel Craiova, prin decizia civilă nr. 1 din 21 ianuarie 2003, având în vedere și valoarea obiectului acțiunii, și-a declinat competența în favoarea Judecătoriei Drobeta Turnu Severin.
Această din urmă instanță, prin sentința civilă nr. 1546 din 24 martie 2003, a respins acțiunea ca inadmisibilă, constatând autoritatea de lucru judecat a sentinței nr. 655 din 15 iunie 2000, pronunțată de Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, care, la rândul său, respinsese o acțiune formulată de reclamantul, D.V.O., ca inadmisibilă. Apelul declarat de reclamant, împotriva sentinței menționate, a fost respins, ca nefondat, prin decizia civilă nr. 519 din 23 mai 2003, a Tribunalului Mehedinți. Ulterior, prin decizia civilă nr. 3542 din 30 octombrie 2003, Curtea de Apel Craiova, a casat ultimele două hotărâri și, înlăturând cele statuate de instanțele inferioare pe cale de excepție, a trimis cauza spre rejudecare Tribunalului Mehedinți pentru rejudecarea apelului.
Această din urmă instanță, prin decizia civilă nr. 213 A din 26 februarie 2004, invocându-și necompetența în raport de prevederile O.U.G. nr. 58/2003, privind modificarea și completarea codului de procedură civilă, a socotit că soluționarea apelurilor declarate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii și tribunale în prima instanță, revine curților de apel, așa încât și-a declinat competența în favoarea Curții de Apel Craiova. Constatând că în raport de prevederile art. II alin. (2) și (3) din O.U.G.
nr. 58/2003, potrivit cărora „procesele și cererile în curs de judecată, la data schimbării competențelor instanțelor legal învestite, vor continua să fie judecate de acele instanțe”, cât și de cele cuprinse în art. II alin. (3), în sensul că hotărârile pronunțate înainte de intrarea în vigoare a ordonanței rămân supuse căilor de atac prevăzute de legea sub care au fost pronunțate, Curtea de Apel Craiova, prin decizia civilă nr. 866 din 15 aprilie 2004, și-a declinat competența în favoarea Tribunalului Mehedinți, și, constatând ivirea conflictului negativ de competență, a înaintat cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru pronunțarea regulatorului de competență. Incontestabil, în raport de dispozițiile legale pe larg menționate în considerente, de data pronunțării hotărârii de casare 23 mai 2003, anterioară intrării în vigoare a O.U.G.
nr. 58/2003, respectiv 28 august 2003, ca și de cea a hotărârii supuse apelului declarat de reclamant, aceasta fiind 24 martie 2003, hotărârea Curții de Apel Craiova, secția civilă, este pe deplin întemeiată, competența revenind Tribunalului Mehedinți, ca instanță de apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Constată că Tribunalul Mehedinți este competent să soluționeze apelul declarat de reclamantul, D.V.O., împotriva sentinței civile nr. 1546 din 24 martie 2003, a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12 mai 2004.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.