ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 15.04.2004

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3551/2004

HOTĂRÂRE
15.04.2004
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3551/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)

Asupra conflictului negativ de

competență de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 1

octombrie 2002, la Tribunalul Mehedinți, D.V.O., din Drobeta Turnu Severin, a

chemat în judecată civilă pentru pretenții statul român, reprezentat prin

Ministerul Finanțelor Publice, cerând să fie obligat la plata unor daune morale

de câte 350 EURO anual pentru perioada de 30 de ani, despăgubirea reprezentând

suferința morală încercată ca urmare a cercetării, inculpării, urmăririi și

persecuțiilor la care ar fi fost supus sub acuzația de a fi făcut parte din

mișcarea legionară.

Prin sentința civilă nr. 252

pronunțată la 16 octombrie 2002, Tribunalul Mehedinți, s-a considerat

necompetent în soluționarea litigiului, socotind că, potrivit dispozițiilor art.

3 pct. 1 C. proc. civ., competența ar reveni în primă instanță Curții de Apel

Craiova, căreia i-a declinat competența.

În lipsa motivării, s-ar înțelege că

instanța sesizată a considerat că litigiul se înscrie în sfera proceselor și a

cererilor în materie de contencios administrativ, privind actele autorităților

și instituțiilor centrale.

Prin încheierea din 18 noiembrie

2002, pronunțată în dosarul nr. 1313 A/2002, Curtea de Apel Craiova, secția de

contencios administrativ, a dispus scoaterea cauzei primite prin declinare de

pe rolul său și trimiterea la secția civilă.

Reținând că litigiul se înscrie în

sfera proceselor civile de drept comun, secția civilă, a Curții de Apel Craiova,

prin decizia civilă nr. 1 din 21 ianuarie 2003, având în vedere și valoarea

obiectului acțiunii, și-a declinat competența în favoarea Judecătoriei Drobeta

Turnu Severin.

Această din urmă instanță, prin

sentința civilă nr. 1546 din 24 martie 2003, a respins acțiunea ca

inadmisibilă, constatând autoritatea de lucru judecat a sentinței nr. 655 din

15 iunie 2000, pronunțată de Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ,

care, la rândul său, respinsese o acțiune formulată de reclamantul, D.V.O., ca

inadmisibilă.

Apelul declarat de reclamant,

împotriva sentinței menționate, a fost respins, ca nefondat, prin decizia

civilă nr. 519 din 23 mai 2003, a Tribunalului Mehedinți.

Ulterior, prin decizia civilă nr. 3542

din 30 octombrie 2003, Curtea de Apel Craiova, a casat ultimele două hotărâri

și, înlăturând cele statuate de instanțele inferioare pe cale de excepție, a

trimis cauza spre rejudecare Tribunalului Mehedinți pentru rejudecarea

apelului.

Această din urmă instanță, prin

decizia civilă nr. 213 A din 26 februarie 2004, invocându-și necompetența în

raport de prevederile O.U.G. nr. 58/2003, privind modificarea și completarea codului

de procedură civilă, a socotit că soluționarea apelurilor declarate împotriva

hotărârilor pronunțate de judecătorii și tribunale în prima instanță, revine

curților de apel, așa încât și-a declinat competența în favoarea Curții de Apel

Craiova.

Constatând că în raport de prevederile

art. II alin. (2) și (3) din O.U.G. nr. 58/2003, potrivit cărora „procesele și

cererile în curs de judecată, la data schimbării competențelor instanțelor

legal învestite, vor continua să fie judecate de acele instanțe”, cât și de

cele cuprinse în art. II alin. (3), în sensul că hotărârile pronunțate înainte

de intrarea în vigoare a ordonanței rămân supuse căilor de atac prevăzute de

legea sub care au fost pronunțate, Curtea de Apel Craiova, prin decizia civilă nr.

866 din 15 aprilie 2004, și-a declinat competența în favoarea Tribunalului

Mehedinți, și, constatând ivirea conflictului negativ de competență, a înaintat

cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru pronunțarea regulatorului de

competență.

Incontestabil, în raport de

dispozițiile legale pe larg menționate în considerente, de data pronunțării

hotărârii de casare 23 mai 2003, anterioară intrării în vigoare a O.U.G. nr. 58/2003,

respectiv 28 august 2003, ca și de cea a hotărârii supuse apelului declarat de

reclamant, aceasta fiind 24 martie 2003, hotărârea Curții de Apel Craiova,

secția civilă, este pe deplin întemeiată, competența revenind Tribunalului

Mehedinți, ca instanță de apel.

Constată că Tribunalul Mehedinți

este competent să soluționeze apelul declarat de reclamantul, D.V.O., împotriva

sentinței civile nr. 1546 din 24 martie 2003, a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi, 12 mai 2004.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2011-10-20
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7368/2011
Deliberând, în condițiile art. 256 alin. (1) C. proc. civ., asupra recursului de față; Prin Sentința civilă nr. 134 din 29 martie 2010 Tribunalul Mehedinți, secția civilă a admis în parte cererea reclamantului I.N. în contradictoriu cu pârâ
ÎCCJ 2003-11-18
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4788/2003
pct. 2 C. proc. civ., iar cauza a fost trimisă la aceeași instanță, pentru rejudecarea apelurilor. Reluând judecata, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă, prin decizia nr. 424/A din 1 noiembrie 2002 a admis apelurile declarate de
ÎCCJ 2003-01-30
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 327/2003
avocat, cheltuieli cu tratamentele medicale și balneoclimaterice până la data mediei de viață de 75 ani, diminuarea veniturilor urmare reducerii capacității de muncă. După un prim ciclu procesual – în care acțiunea a fost respinsă ca inadmi
ÎCCJ 2013-10-10
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4428/2013
Deliberând, în condițiile art. 256 alin. (1) C. proc. civ., asupra recursului de față; Prin cererea formulată la data de 8 iunie 2011 și înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin sub nr. 8093/225/2011, reclamanții V.A.F. și V
ÎCCJ 2011-03-28
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2824/2011
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 96 din 1 martie 2010 a Tribunalului Mehedinți a fost admisă acțiunea reclamantului D.I.D. împotriva pârâtului Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, acesta din
Sursă