ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6212/2004

Asupra recursului în anulare de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 27

iunie 2000 la Tribunalul Mehedinți, reclamantul L.M. a chemat în judecată pe

pârâții Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Finanțelor Publice,

solicitând ca primul pârât să fie obligat să îi recalculeze și să-i plătească

drepturile cuvenite conform art. 31 din Legea nr. 138/1999 și art. 7 din O.G.

nr. 7/1998, ca urmare a trecerii în rezervă, cu drept de pensie, începând cu

data de 30 mai 2000.

Prin sentința nr. 71/C/A din 27

iulie 2000, Tribunalul Mehedinți, secția comercială și de contencios

administrativ, a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Curții de

Apel Craiova, iar aceasta, prin sentința civilă nr. 719 din 14 decembrie 2000 a

admis în parte acțiunea și a obligat pârâtul Ministerul Apărării Naționale să

plătească reclamantului suma de 36.743.949 lei, reprezentând plăți

compensatorii neachitate.

Curtea Supremă de Justiție, secția

de contencios administrativ, prin decizia nr. 4191 din 13 octombrie 2001, a

admis recursul pârâtului, a casat decizia și a trimis cauza spre rejudecare la

Judecătoria Drobeta-Turnu Severin, ca instanță de fond.

Această instanță, prin sentința

civilă nr. 2227 din 12 aprilie 2002, irevocabilă prin decizia nr. 1240/R din 16

octombrie 2002 a Tribunalului Mehedinți, a admis în parte acțiunea împotriva pârâtului

Ministerul Apărării Naționale, respingând acțiunea față de pârâtul Ministerul

Finanțelor Publice.

Împotriva acestor din urmă hotărâri

a declarat recurs în anulare Procurorul general al Parchetului de pe lângă

Înalta Curte de Casație și Justiție, susținând că au fost pronunțate cu

încălcarea esențială a legii, ceea ce a determinat o soluționare greșită a

cauzei pe fond.

Se arată în motivarea recursului în

anulare că instanța și-a fundamentat soluția pe dispoziții legale care la data

soluționării cauzei erau abrogate, prevederile legale aplicabile cauzei

precizează că drepturile la solda lunară, indemnizațiile, primele, sporurile și

alte drepturi ale cadrelor militare sunt asimilate salariilor în vederea

impunerii, inclusiv ajutoarele și plățile compensatorii acordate la trecerea în

rezervă, care sunt supuse impozitării.

Se solicită admiterea recursului în

anulare, casarea deciziei nr. 1240/R din 16 octombrie 2002 a Tribunalului

Mehedinți, Secția civilă și a sentinței civile nr. 2227 din 12 aprilie 2002 a

Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin și pe fond, respingerea acțiunii.

Recursul în anulare urmează a se

admite și a se casa hotărârile pronunțate pe alt considerent decât cele

invocate și care face inutilă cercetarea motivelor expuse în argumentarea

criticilor formulate.

Prezentul litigiu face parte din

categoria conflictelor de muncă, așa cum ele sunt definite de art. 3 alin. (1)

din Legea nr. 168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă.

Cu referire la compunerea instanței

de judecată în această materie, art. 17 alin. (1) și (2) din Legea nr. 92/1992

privind organizarea judecătorească, text modificat prin O.U.G. nr. 20 din 20

februarie 2002, prevede că în primă instanță cauzele privind conflictele de

muncă se judecă de către completul format din 2 judecători, asistați de 2

magistrați consultanți, care participă la deliberare cu vot consultativ.

La 12 aprilie 2002, Judecătoria

Drobeta-Turnu Severin a judecat prezentul litigiu în complet alcătuit dintr-un

singur judecător și fără participarea magistraților consultanți, încălcând

prevederile art. 17 alin. (1) și (2) din Legea nr. 92/1992, așa cum au fost

modificate la 20 februarie 2002 prin O.U.G. nr. 20/2002.

Excepția greșitei compuneri a

completului de judecată a fost pusă din oficiu în discuția părților de Înalta

Curte de Casație și Justiție în ședința publică din 10 noiembrie 2004.

Întrucât normele procedurale

privitoare la compunerea instanțelor de judecată sunt de ordine publică,

nerespectarea acestor prevederi legale determină casarea hotărârilor pronunțate

și drept urmare, pe acest temei, recursul în anulare se va admite, se vor casa

hotărârile pronunțate, cu trimiterea cauzei la Tribunalul Mehedinți pentru

rejudecarea cauzei în primă instanță, cu respectarea dispozițiilor legale,

competența ca instanță de fond îi revine tribunalului conform art. 725 alin. (2)

teza a II-a C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul în anulare declarat de

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție

împotriva deciziei nr. 1240 R din 16 octombrie 2002 a Tribunalului Mehedinți,

secția civilă, și a sentinței nr. 2227 din 12 aprilie 2002 a Judecătoriei

Drobeta-Turnu Severin.

Casează hotărârile atacate și trimite cauza

Tribunalului Mehedinți pentru rejudecare.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 noiembrie 2004.