ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1159/2003

S-a

luat în examinare recursul declarat de N.S.A. împotriva sentinței civile

nr.799 din 11 septembrie 2002 a Curții de Apel București –

Secția de contencios administrativ.

La

apelul nominal s-au prezentat: Ministerul de Interne și Direcția

Generală de Evidență Informatizată a Persoanei prin

consilierul juridic C.N., lipsind N.S.A.

Procedura

completă.

Consilierul

juridic C.N. a pus concluzii de respingere a recursului, acțiunea

rămânând  fără obiect ca urmare a expirării

interdicției la data de 2 martie 2003.

După

încheierea dezbaterilor s-a prezentat pentru N.S.A., avocatul C.E. care a

susținut recursul și a solicitat admiterea acestuia, precizând

că deși durata măsurii contestate a expirat, dat fiind efectul

retroactiv al nulității și riscul real și legal de a se

refuza intrarea în țară a recurentului, tocmai în temeiul

măsurii administrative preexistente, perpetuându-se un abuz.

C U R T E A

Asupra

recursului de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

acțiunea înregistrată la 27 iunie 2002, reclamantul N.S.A.

cetățean britanic, în contradictoriu cu Ministerul de Interne a

solicitat anularea ca nelegală a măsurii interdicției de intrare

în România pe o perioadă de 2 ani dispusă la 1 martie 2001 de pârât

prin Direcția Generală de Evidență Străini și

Probleme  de Migrări, întrucât această măsură este

nelegală deoarece face obiectul unui act administrativ inexistent neemis

în formă scrisă și necomunicat în materialitatea lui.

A

mai susținut că a fost adoptată măsura de autoritatea

publică prin depășirea competențelor legale, iar în

subsidiar, față de temeiul juridic invocat, aceasta nu mai are

bază legală în legislația ulterioară abrogării Legii

nr.25/1968.

Curtea

de Apel București – Secția de contencios administrativ, prin

sentința civilă nr.799 din 11 septembrie 2002 a respins acțiunea

ca neîntemeiată.

Împotriva

acestei sentințe considerată nelegală și netemeinică a

declarat recurs N.S.A., susținând că instanța a stabilit în mod

greșit obiectul litigiului ca refuz nejustificat a soluționării

cererii de comunicare a actului administrativ prin care s-a  aplicat

interdicția intrării în România timp de doi ani.

În

realitate obiectul acțiunii constituindu-l anularea măsurii de interdicție.

Instanța

a reținut că nu a respectat procedura prealabilă, excepție

pe care nu a pus-o în discuția părților, încălcându-se prin

aceasta principiile contradictorialității, oralității,

egalității în fața legii și dreptul de apărare.

În

mod greșit s-a reținut că refuzul Ministerului de Interne de a

comunica actul administrativ atacat nu este nejustificat și că actul

a fost emis în cadrul competenței legale.

Recursul

va fi respins pentru următoarele considerente.

În

speță, se constată că măsura de interdicție de

intrare în țară dispusă la 1 martie 2001 pe o durată  de

doi ani, deci la data de 2 martie 2003, actul respectiv nu a mai fost în

ființă.

Nemaifiind

în ființă, recursul va fi respins ca rămas fără

obiect. Astfel criticile de fond nu vor mai fi analizate.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge

recursul declarat de N.S.A. împotriva sentinței civile nr.799 din 11

septembrie 2002 a Curții de Apel București – Secția de

contencios administrativ, ca rămas fără obiect.

Pronunțată, în ședința publică,

astăzi 21 martie 2003.