ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4479/2003

Asupra

recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data

de 27 februarie 2002 sub nr. 2354 pe rolul Curții de Apel Ploiești, N.E. în

contradictoriu cu B.S., B.L., I.G.R., B.M. și M.M.L., a solicitat instanței ca

pe calea contestației în anulare să desființeze decizia civilă nr. 10 din 9

ianuarie 2002 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, arătând în esență că

hotărârea se întemeiază pe o greșeală materială.

Curtea de Apel Ploiești, prin

decizia civilă nr. 837 din 16 aprilie 2002, a respins contestația în anulare ca

nefondată, reținând că motivele invocate de către contestatoare nu sunt greșeli

materiale în sensul în sensul dispozițiilor art. 318

1

C. civ.

Împotriva acestei hotărâri a

formulat recurs contestatoarea invocând motive de nelegalitate și netemeinicie.

Recursul este inadmisibil.

Astfel prevederile art. 320 alin.

(3) C. proc. civ. arată că „hotărârea dată în contestație este supusă acelorași

căi de atac ca și hotărârea atacată”.

În speță, hotărârea a cărei anulare

s-a cerut era o decizie pronunțată în recurs, deci este o hotărâre irevocabilă

(care nu mai are nici o cale de atac).

În consecință nici hotărârea

pronunțată în contestația în anulare în legătură cu această decizie nu va avea

nici ea cale de atac.

Astfel fiind, văzând și dispozițiile

art. 320 alin. (3) C. proc. civ., urmează a respinge recursul ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca inadmisibil recursul

declarat de contestatoarele N.E. și B.M. împotriva deciziei civile nr. 837 din

16 aprilie 2002 a Curții de Apel Ploiești.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi  4 noiembrie    2003.