ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1025/2003

S-a

luat în examinare recursul declarat de S.C. „E” SA împotriva sentinței civile

nr.1584 din 22 noiembrie 2001 a Curții de Apel București – Secția de contencios

administrativ.

La

apelul nominal s-au prezentat: recurentul reclamant S.C. „E” SA reprezentată de

consilierul juridic G.E. și Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul

Energiei București prin consilierul juridic  M.N.

Procedura

completă.

Consilierul

juridic G.E. a solicitat admiterea recursului, modificarea în întregime a

sentinței în sensul admiterii acțiunii și a anulării deciziei  nr.803/2001

emisă de A.N.R.E. București cu referire la concluziile scrise.

Consilierul

juridic M.N. a pus concluzii de respingere a recursului ca nefondat.

C

U R T E A

Asupra

recursului de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

cererea înregistrată la 17 ianuarie 2002, S.C. „E” SA a declarat recurs

împotriva sentinței civile nr.1584 din 22 noiembrie 2001 a Curții de Apel

București, solicitând casarea acesteia întrucât este nelegală și netemeinică.

Recurenta

susține că în mod greșit instanța de fond a respins acțiunea formulată de

aceasta în contradictoriu cu Autoritatea Națională de Reglementare a Energiei,

prin care solicitase anularea deciziei nr.803/2001 emisă de Autoritatea

Națională de Reglementare în domeniul Energiei.

Instanța

a reținut că acțiunea formulată este neîntemeiată întrucât pe de o parte este o

sucursală de distribuție care furnizează energie electrică într-o anumită zonă,

deci prestează unul din serviciile de gospodărie comunală în folosul

comunității și îi sunt aplicabile dispozițiile art.25 din Legea nr.326/2001,

text care este aplicabil tuturor consumatorilor de energie electrică, termică,

gaze naturale și combustibil, cu care intră în relații.

Pe

de altă parte, potrivit art.28 din Legea nr.326/2001, la data intrării în

vigoare, se abrogă alte dispoziții contrare legii, cum modul de facturare,

termenul de  scadență și cuantumul penalităților au fost modificate prin art.25

din Legea nr.326/2001, clauzele din contractul-cadru sunt considerate abrogate

și înlocuite cu noile prevederi. Deci agenții economici au obligația de a

aplica prevederile art.25 din Legea nr.326/2001 privind serviciile publice de

gospodărie comunală.

În

privința debitelor pe care le are reclamanta s-a reținut că sunt obligații

izvorâte dintr-un contract aflat în derulare, astfel încât ele nu pot forma

obiectul unei divergențe  pre-contractuale, conform deciziei nr.22/2000.

Așa

fiind, instanța de fond a reținut că prin decizia nr.805/2001, pârâta  a

solicitat în mod legal că modul de facturare a energiei electrice, termenul de

plată al facturilor  și cuantumul penalităților de întârziere a plății din

contract sunt cele prevăzute de art.25 din Legea nr.326/2001 a  serviciilor

publice de gospodărire emis în urma concilierii neînțelegerilor apărute la

încheierea contractului de furnizare a energiei electrice dintre SC „E” SA  și

SC „A” AG ´98” SA.

Din

actele cauzei, Curtea Supremă de Justiție reține următoarele:

Prin

cererea de chemare în judecată, recurenta-reclamantă a solicitat anularea

Deciziei președintelui A.N.R.E. nr.803 din 31 august 2001, prin care au fost

soluționate  neînțelegerile intervenite la încheierea contractelor de furnizare

a energiei electrice între SC „E” SA, și SC „A AG ´98” SA.  Recurenta a

susținut că pentru clauzele referitoare la modul de plată, termenul de scadență

și  valoarea penalităților nu se aplică  dispozițiile art.25 din Legea

nr.326/2001, a serviciilor publice de gospodărie comunală.

Această

susținere nu poate fi primită.

Ceea

ce se aplică inclusiv la contractele aflate în derulare este legea ce

acționează la momentul respectiv al derulării.

Astfel

prin art.28 din Legea nr.326/2001, la data intrării în vigoare, se abrogă orice

alte dispoziții contrare acestei legi.

Având

în vedere că prevederile referitoare la modul de facturare, termenul de

scadență și cuantumul penalităților sunt modificate prin art.25 din Legea

nr.326/2001, clauzele din contractul-cadru sunt considerate  abrogate și

înlocuite automat, în temeiul legii, cu noile prevederi.

Ca

atare, susținerile recurentei că nu s-ar aplica aceste prevederi sunt în afara

cadrului legal ce acționa la acest moment și se supun acelorași principii ca și

pentru restul serviciilor de gospodărie comunală ce sunt destinate

colectivității, seriviciul de alimentare cu energie electrică având aceleași

caracteristici ca și celelalte servicii destinate colectivității.

Mai

mult până la  modificarea contractului-cadru, părțile contractului de furnizare

a  energiei electrice au obligația de a-l modifica prin acte adiționale în

sensul prevederilor art.25 din Legea nr.326/2001.

Este

de observat că prin decizia emisă de intimata-pârâtă, contestată de

recurenta-reclamantă, A.N.R.E. a respectat prevederile Legii nr.326/2001, prin

acest act administrativ neputându-se eluda legea sau să se acorde SC „E ” SA

dreptul de a nu respecta o lege aflată în vigoare, aplicabilă tuturor

consumatorilor.

Deci

actul administrativ atacat fiind legal, sentința instanței de fond este legală

și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge

recursul declarat de S.C. „E ” SA   împotriva sentinței civile nr.1584 din 22

noiembrie 2001 a Curții de Apel București – Secția de contencios administrativ,

ca nefondat.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 14 martie 2003.