ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1821/2003
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1821/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
S-a
luat în examinare recursul declarat de pârâta T.M.împotriva încheierii din 22
noiembrie 2002 a Curții de Apel Alba Iulia, Secția Civilă.
La
apelul nominal au lipsit recurenta-pârâtă T.M.și intimații-reclamanți F. I.,
Prefectura Județului Hunedoara – Comisia Județeană de Aplicare a Legii
nr.18/1991, Comisia Locală de Apelicare a Legii nr.18/1991 din cadrul Primăriei
Brad.
Procedura
completă.
Constatând
că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, conform art.242 alin.(2) din
C.proc.civ., Curtea reține cauza spre soluționare.
CURTEA,
Deliberând
asupra recursului de față;
Din
examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin
cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Brad la 7 iunie 2001, reclamantul
F.I.a chemat în judecată pârâtele T.M., Comisia Locală de aplicare a Legii
nr.18/1991 Hunedoara și Comisia Locală de Aplicare a Legii nr.18/1991 Brad,
pentru ca prin sentința ce instanța va pronunța să dispună anularea
parțială a titlului de proprietate nr.13938/42/3.01.2001 emis pârâtei T.M.de
către Comisia Locală de aplicare a Legii 18/1991, în privința parcelelor
2849/I, tarla 99, 2913/4, tarla 105 și ½ din parcela 3066/8, tarla III.
În
motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că parcelele mai sus individualizate
au aparținut autorilor comuni F.P.și E., iar terenurile menționate fac parte
din masa succesorală rămasă de pe urma defuncților, reclamantul având
vocație succesorală alături de pârâtă.
Prin
sentința civilă nr.1033 din 10 octombrie 2001 Judecătoria Brad a respins
acțiunea, cu motivarea că în baza titlului de proprietate nr.13.938/42 din 3
ianuarie 2001 emis de Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de
proprietate asupra terenurilor s-a stabilit dreptul de proprietate al pârâtei
cu privire la suprafața totală de 1 ha și 2.973 m
2
(fila 17 dosar
fond nr.791/2001 al Judecătoriei Brad) și că aceasta este unica moștenitoare a
defuncților pârâți F.P. și E., conform certificatului de moștenitor nr.618/30
iulie 1981 emis de Notariatul de Stat Județean Hunedoara, terenurile
individualizate și în parcelarea descrisă, fiind incluse în certificatul de
moștenitor suplimentar nr.317/1997.
Împotriva
acestei sentințe a declarat apel reclamantul F.I.criticând-o pentru
nelegalitate și netemeinicie, în sensul că greșit a apreciat instanța că
terenul în litigiu a făcut parte din masa succesorală rămasă de pe urma
defunctului F. P. și în mod nelegal acesta a fost inclus în titlul pârâtei,
care nu a avut calitatea de membru CAP.
Prin
decizia nr.376 din 21 februarie 2002 Tribunalul Hunedoara – Secția Civilă a
respins ca nefondat apelul.
Pentru
a hotărî astfel, instanța de control judiciar ordinar a reținut în esență că
terenul în litigiu intră sub incidența Legii nr.18/1991, făcând parte din
patrimoniul C.A.P. la data de 1 ianuarie 1990, caz în care reconstituirea
dreptului de proprietate urmează procedura specială prevăzută de art.8-11 din
Legea nr.18/1991 și nu calea dreptului comun.
Cum
reclamantul a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru o
suprafață de 4,04 ha, însă Comisia constituită în baza Legii nr.18/1991 i-a
reconstituit acest drept, numai pentru suprafața de 0,70 ha și nu a epuizat
căile legale stabilite în baza acestei legi, și anume contestația împotriva
hotărârii Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate este
inadmisibilă intentarea unei acțiuni întemeiată pe dreptul comun în materia
arătată.
Reconstituirea
dreptului de proprietate este inadmisibilă pe calea dreptului comun, într-o
acțiune în anularea parțială a titlului de proprietate, ce evită uzitarea
procedurii speciale, reglementate de Legea nr.18/1991.
Reclamantul
a exercitat și calea de atac a recursului, aducând deciziei menționate, critici
ce vizează aprecierea eronată a probatoriilor administratre, circumscriși
art.304 pct.11 din C.proc.civ..
La
termenul din 25 iunie 2002 recurentul-reclamant a solicitat amânarea judecării
recursului cu care a investit Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul nr.2596/2002
până la soluționarea cererii de strămutare depusă la Curtea Supremă de
Justiție.
Ulterior
în ședința publică din 25 octombrie 2002 mandatara recurentului depune
procura specială de reprezentare autentificată sub nr.432/23 octombrie 2002 de
Biroul Notarului Public P.M.C..
La
termenul de judecată din 22 noiembrie 2002 reclamantul-recurent F.I.solicită
suspendarea judecății recursului în temeiul art.224 pct.1 din C.proc.civ.,
învederând că între această cauză și soluționarea recursului declarat în
dosarul nr.4056/2002 există o strânsă legătură.
Prin
încheierea pronunțată la 22 noiembrie 2002, Curtea de Apel Alba Iulia, Secția
Civilă a dispus suspendarea cauzei, conform art.244 pct.1 din C.proc.civ. până
la soluționarea dosarului nr.4056/2002 al aceleiași instanțe, casat cu
trimitere la Tribunalul Hunedoara.
Împotriva
încheierii de suspendare pârâta T.M.a declarat recurs criticând măsura de
întrerupere a cursului judecății și arătând că dosarul nr.110/2002 al
Judecătoriei Brad (aflat în recurs sub nr.4056/2002 pe rolul Curții de Apel
Alba Iulia) are un alt obiect: acțiune în revendicare și grănițuire, chiar dacă
litigiul poartă asupra parcelei 3066/8 tarla III, ce nu are legătură cu
soluționarea recursului înregistrat pe rolul aceleiași Curți de Apel sub
nr.2596/2002.
Recursul
este nefondat și urmează a fi respins pentru considerentele expuse mai jos.
Cererea
de chemare în judecată prin care reclamantul S.S.a investit Judecătoria Brad în
dosarul nr.110/2000 aflat în recurs sub nr.4056/2002 pe rolul Curții de Apel
Alba Iulia are ca obiect revendicarea terenului în suprafață de 5840 m.p.,
situat în Brad str.Gura Ruzii și stabilirea liniei de hotar (grănițuirea)
proprietății acestuia înscrisă în tarlaua 111 (parcela nr.3066/9) de aceea a
pârâtei T.M., proprietate înscrisă în parcela nr.3066/8.
Prin
cerere reconvențională F.I.(reclamant în dosarul nr.791/2001 al Judecătoriei
Brad), a solicitat prin petitul înregistrat în dosarul nr.110/2000 al
aceleiași judecătorii, constatarea nulității parțiale a titlului de proprietate
nr.42884/36 și a contractului de vânzare-cumpărare nr.1777/12.07.1999 în
contradictoriu cu Comisia Locală de Aplicare a Legii nr.18/1991 Brad și Comisia
Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor
Hunedoara, astfel că între cele două recursuri (dosarul nr.2596/2002) și
(dosarul nr.4056/2002) aflate pe rolul aceleiași Curți de Apel Alba Iulia
există o strânsă legătură determinată de împrejurarea că se dispută dreptul de
proprietate cu privire la o parcelă comună ce compune titlul de proprietate
nr.13.938/42 și anularea parțială a titlului de proprietate nr.41884/36 pentru
suprafața de 3675 m.p. Cum suprafața înscrisă în C.F. nr.1768 Brad nr.top.1925
a aparținut autoarei F.E., iar restul suprafeței de teren face parte dintr-un
imobil înscris în C.F. 201 Brad nr.top.1920 – ce a aparținut, în cotă parte,
defunctului F.P., este evidentă legătura cu acțiunea ce face obiectul dosarului
nr.791/2001 (în recurs dosarul nr.2596/2002 al Curții de Apel Alba Iulia) prin
care același reclamant F.I.a solicitat anularea parțială a titlului de
proprietate nr.13938/3 ianuarie 2001 emis pe numele pârâtei T.M.de către
Comisia Locală de Aplicare a Legii nr.18/1991, cu privire la parcelele
nr.2849/I tarla 99, 2913/4, tarla 105 și 1/2 din parcela 3066/8, tarla III.
În
consecință, în mod legal instanța de recurs a apreciat că este oportună
măsura întreruperii cursului judecății, conform art.244 alin.(1) pct.1 din
C.proc.civ. și ca atare recursul declarat de pârâta T.M.va fi respins în
temeiul art.312 alin. (1) teza a II-a din C.proc.civ.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN
NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul
declarat de pârâta T.M.împotriva încheierii din 22 noiembrie 2002 (dosarul
nr.2596/2002 al Curții de Apel Alba Iulia, Secția Civilă.
Irevocabilă.
Pronunțata
în ședință publică, astăzi 7 mai 2003.