ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5688/2004

Asupra

recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 7

ianuarie 2002, reclamantul V.P. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții

Primăria municipiului Hunedoara, Prefectura județului Hunedoara și Statul Român

prin Ministerul Finanțelor Publice, să se constate nelegalitatea și

netemeinicia dispoziției nr. 1098/2001 a Primăriei municipiului Hunedoara

privind respingerea cererii de restituire în natură sau prin echivalent a

imobilului înscris în C.F. 2321 HD nr. top. 288/4, 2602/4, 2602/5 și a adresei

nr. 7454/479/2001 a Prefecturii județului Hunedoara prin care i se cere să se

adreseze altor instituții pentru despăgubiri în temeiul Legii nr. 10/2001.

Tribunalul Hunedoara, secția civilă,

prin sentința civilă nr. 1216 din 4 iulie 2002, a respins ca nefondată

acțiunea.

Pentru a hotărî astfel, instanța a

reținut că situația juridică a terenului în litigiu a fost reglementată

potrivit dispozițiilor Legii nr. 18/1991 și ale Legii nr. 1/2000, astfel că s-a

făcut o corectă aplicare a prevederilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001.

Împotriva sentinței a declarat apel

reclamantul, solicitând schimbarea în tot a acesteia, în sensul admiterii

acțiunii și a obligării pârâtelor să-i retrocedeze în natură terenul intravilan

în suprafață de 9,83 ha, înscris în C.F. 2321 nr. top. 288/4, 2602/4, 2802/5.

Curtea de Apel Alba-Iulia, secția

civilă, prin decizia nr. 6/A din 14 ianuarie 2003, a respins ca nefondat

apelul, reținând că soluția primei instanțe este legală și temeinică.

Reclamantul V.P. a declarat recurs

împotriva menționatei decizii, formulând următoarele critici:

- în cauză nu a fost citat ca parte

Primarul municipiului Hunedoara;

- instanțele au reținut greșit că

imobilul în litigiu intră sub incidența dispozițiilor Legii nr. 18/1991 ;

- instanța de apel nu a ținut seama

de răspunsul Prefecturii județului Hunedoara la notificarea întemeiată pe

dispozițiile Legii nr. 10/2001;

- instanța trebuia să dispună

efectuarea unei expertize care să identifice terenul.

Recursul nu este fondat.

Critica referitoare la greșita

citare ca parte în proces a primăriei în loc de Primarul municipiului

Hunedoara, fiind formulată pentru prima dată în recurs, urmează a fi respinsă.

Potrivit prevederilor art. 299

coroborate cu cele ale art. 377 C. proc. civ., părțile nu pot formula critici

privind soluționarea în fond a cauzei direct în recurs, fără a le supune

analizei instanței de apel.

Dealtfel, se observă că în cauză,

însuși reclamantul-recurent a indicat, prin acțiune, ca pârâte Primăria

municipiului Hunedoara și Prefectura județului Hunedoara.

Cu privire la celelalte critici se

rețin următoarele:

Imobilul în litigiu a fost preluat

de stat prin decret de expropriere.

Cum din actele depuse la dosarul

instanței de fond, între care și foaia de avere, rezultă, fără echivoc, că la

data exproprierii imobilul avea destinația de teren agricol, corect instanțele

au reținut că situația juridică a acestuia urmează a fi reglementată în

conformitate cu prevederile Legii nr. 18/1991 și Legii nr. 1/2000.

În conformitate cu prevederile art.

39 din Legea nr. 18/1991, persoanele fizice ale căror terenuri agricole au fost

trecute în proprietatea statului în baza unor acte normative de expropriere,

sau moștenitorii acestora, pot cere reconstituirea dreptului de proprietate

pentru suprafața de teren respectivă, sau dacă nu se poate face reconstituirea

dreptului de proprietate, în temeiul art. 3 alin. (3) din Legea nr. 1/2000 se

acordă despăgubiri.

Or, din adresa nr. 637/J din 26

iunie 2002 a Prefecturii județului Hunedoara reiese că prin Hotărârea nr.

196/2002 a fost validată propunerea Comisiei locale de aplicare a Legii nr.

18/1991 de acordare de despăgubiri reclamantului V.P.

Potrivit dispozițiilor art. 8 alin.

(1) din Legea nr. 10/2001, nu intră sub incidența acestui act normativ

terenurile al căror regim juridic este reglementat prin Legea nr. 18/1991 și

prin Legea nr. 1/2000.

Recurentul critică hotărârea dată în

apel și pentru că instanța nu a avut în vedere adresa nr. 7454 din 26 noiembrie

2001 a Prefecturii județului Hunedoara, însă aceasta nu a făcut decât să-l

atenționeze că notificarea trebuie adresată instituției competente să o

soluționeze, în caz contrar existând riscul de a-i respinge cererea sau de a

pierde termenul prevăzut de lege.

Dealtfel, cu adresa nr. 6565 din 1

octombrie 2002 Prefectura județului Hunedoara a trimis Primăriei municipiului

Hunedoara spre competentă soluționare notificările formulate în baza Legii nr.

10/2001, între care și cererea reclamantului.

Pe de altă parte, în speță nu se

impunea efectuarea unei expertize pentru identificarea imobilului în litigiu,

întrucât actele depuse la dosarul cauzei sunt concludente în ceea ce privește

situația terenului.

Față de cele ce preced, recursul

este nefondat și urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de

reclamantul V.P. împotriva deciziei nr. 6/A din 14 ianuarie 2003 a Curții de

Apel Alba-Iulia, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 octombrie 2004.