ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2321/2003

D E C I Z I A    NR. 2321                                                                                   DOSAR

NR. 5025/2002

Asupra recursului de

față:

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea

înregistrată sub nr. 6804 din 20 septembrie 2001 reclamanții V.A., ș.a. au

chemat în judecată S.C. C.R.G. SA București solicitând să se anuleze decizia

prin care pârâta a refuzat restituirea în natură a construcției cu anexe și

teren în suprafață de 10.426 m.p. situat în comuna Ciorogîrla, județul Ilfov și

să fie obligată să-i restituie în natură și în deplină proprietate bunul

menționat.

În motivarea cererii

reclamanții au arătat că imobilul a fost preluat din patrimoniul autorului lor I.G.

prin confiscarea ca urmare a unei hotărâri de condamnare pentru infracțiuni de

natură politică, hotărâre casată prin decizia penală nr. 1066  în 2000 a Curții

Supreme de Justiție prin care s-a înlăturat și pedeapsa complimentară a

confiscării averii.

La data de 10 octombrie

2001 pârâta S.C. C.R.G. SA – București a formulat cerere de chemare în garanție

pentru evicțiune a Autorității pentru Privatizare și Administrarea

Participațiilor Statului, fost FPS Sucursala București și a solicitat, pentru

cazul în care se va admite acțiunea, să fie obligată APAPS să-i restituie

contravaloarea bunului ce va făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare

nr. 144/23 ianuarie 1997.

Tribunalul București, secția

a III a civilă, prin sentința civilă nr. 4718 din 8 aprilie 2002 a respins

excepția calității procesuale pasive a APAPS, a admis cererea reclamanților, a

desființat decizia pârâtei privind refuzul restituirii în natură și a obligat-o

să lase în deplină proprietate și posesie reclamanților imobilul compus din

7110 m.p. teren și construcții situat în comuna Ciorogîrla, județul Ilfov. A

fost admisă cererea de chemare în garanție și a fost obligată APAPS să plătească

S.C. C.R.G. SA 1.206.800.000 lei.

S-a reținut că în cauză

sunt aplicabile dispozițiile art. 2 lit. b) din Legea nr. 10/2001 întrucât

imobilul în litigiu a fost preluat în mod abuziv din patrimoniul lui I.G.,

autorul reclamanților, prin confiscarea averii ca urmare a unei hotărâri

judecătorești de condamnare pentru infracțiuni de natură politică, prevăzute de

legislația penală, săvârșite ca manifestare a opoziției față de sistemul

totalitar comunist.

Curtea de Apel București,

secția a III a civilă, prin decizia civilă nr. 398 din 17 octombrie 2002 a

respins apelul declarat de APAPS împotriva sentinței civile nr. 478 din 8

aprilie 2002 a Tribunalului București, secția a III a civilă, cu motivarea că

pârâta are calitate procesuală pasivă.

În termen legal,

împotriva deciziei civile nr. 398 din 17 octombrie 2002 a Curții de Apel

București, secția a III a civilă, a declarat recurs Autoritatea pentru

Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului solicitând casarea în

temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și susținând în esență că nu are calitate

procesuală pasivă întrucât nu a fost parte  în contractul de vânzare-cumpărare

de acțiuni din 23 ianuarie 1997.

Recursul urmează să fie

admis ca fondat pentru următoarele considerente:

Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6

martie 1945 – 22 decembrie 1989 reglementează o procedură specială pentru

restituirea, de regulă în natură sau prin echivalent a imobilelor preluate în

mod abuziv de stat sau alte persoane juridice.

Prin capitolul III, art.

20-35 a fost stabilită procedura prealabilă pe care persoanele îndreptățite la

măsuri reparatorii trebuie să o urmeze; această procedură se desfășoară în

contradictoriu cu persoana juridică deținătoare care are obligația de a

soluționa cererea prin decizie/dispoziție motivată.

În litigiile având ca

obiect soluționarea cererilor de restituire în natură întemeiate pe

dispozițiile Legii nr. 10/2001 calitate procesuală pasivă au persoanele

juridice deținătoare.

În prezentul litigiu

bunul este deținut de către S.C. C.R.G. SA București; Autoritatea pentru

Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului nu este “persoană

juridică deținătoare” în sensul Legii nr. 10/2001 și, sub acest aspect, nu are

calitate procesuală pasivă.

Contractul de

vânzare-cumpărare nr. 144 din 23 ianuarie 1997 a fost încheiat între Fondul

Proprietății de Stat și S.C. R.G.I. SRL-București și a avut ca obiect vânzarea

către societatea comercială a unui număr de 6080 acțiuni cu o valoare nominală

de 25.000 lei fiecare în sumă totală de 152.000.000 lei reprezentând 40% din

capitalul social al S.C. C. SA București iar nu un bun imobil individualizat,

determinat.

Părțile au prevăzut că

acest contract are valoare de cesiune de acțiuni conform art. 64 alin. (1) din

Legea societăților comerciale nr. 31/1990. Cumpărătorul nu poate  solicita ca

vânzătorul, să răspundă pentru evicțiune decât pe calea unei acțiuni separate

într-un eventual litigiu comercial iar nu în cadrul procedurii speciale a Legii

nr. 10/2001.

Față de considerentele

menționate CURTEA va admite recursul, va casa decizia  curții de apel, va

admite apelul declarat împotriva sentinței tribunalului pe care o va schimba în

parte în sensul că va admite  lipsa calității procesuale pasive a APAPS și va

respinge cererea de chemare în garanție.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat

de Autoritatea pentru Privatizarea și Administrarea Participațiilor Statului

împotriva deciziei civile nr. 398 din 17 octombrie 2002, a Curții de Apel

București, secția a III a civilă, pe care o casează, admite apelul declarat de

aceiași parte  împotriva sentinței civile nr. 478 din 8 aprilie 2002 a

Tribunalului București, secția a III a civilă, pe care o modifică în parte, în

sensul că, admite excepția lipsei calității procesuale pasive a APAPS și

respinge  cererea de chemare în garanție APAPS.

Menține celelalte

dispoziții ale sentinței.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 3 iunie 2003.