ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1563/2003
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1563/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
S-a luat în examinare
recursul declarat de Procurorul General Financiar de pe lângă Curtea de Conturi
împotriva deciziei nr.498 din 4 octombrie 2002 a Curții de Conturi – Secția
jurisdicțională.
La apelul nominal au lipsit
recurentul Procurorul General Financiar de pe lângă Curtea de Conturi a
României și intimații CI, LBV, Consiliul Local L și Curtea de Conturi a
României.
Procedura completă.
Magistratul asistent a
prezentat referatul cauzei arătând că recurentul a solicitat judecarea
recursului și în absența sa (fila 4 dosar recurs).
C U R T E A
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Curtea de Conturi, Secția
jurisdicțională, prin decizia nr.498 din 4 octombrie 2002 a respins recursul
jurisdicțional declarat de procurorul financiar de pe lângă Camera de Conturi
Gorj împotriva sentinței nr.10 din 27 mai 2002 a Colegiului jurisdicțional
Gorj.
Prin hotărârea instanței de
fond s-a stabilit că prejudiciul suferit de Consiliul local L., județul Gorj,
de care se fac vinovați pârâții C. I. și L. B. V., a fost recuperat în timpul
controlului și, drept consecință, a fost respins ca fără obiect actul de
sesizare.
Secția jurisdicțională a
Curții, investită cu recursul jurisdicțional declarat de procurorul financiar
de pe lângă Camera de Conturi Gorj, a constatat, la rândul său, că nu era cazul
respingerii actului de sesizare întrucât abaterea cu caracter financiar a
existat și deci nu se poate afirma că respectivul act ar fi lipsit de obiect.
Decizia pronunțată a fost
atacată de către Procurorul General Financiar de pe lângă Curtea de Conturi.
Prin motivele de casare
formulate în scris, s-a susținut că în cazul acoperirii prejudiciului înainte
de investirea instanței se impune respin gerea ca fără obiect a sesizării
făcute prin încheierea completului constituit conform dispozițiilor art.31(1)
lit.b din Legea nr.94/1992 întrucât paguba a fost acoperită.
Recursul este nefondat.
După cum a rezultat din
expunerea rezumativă prin sentința instanței de fond s-a respins ca fără obiect
acțiunea civilă în răspundere delictuală.
Sentința a fost confirmată
de către instanța de recurs jurisdicțional, preluându-se caracterizarea că
actul de sesizare este lipsit de obiect.
Prin recursul declarat de
Procurorul General Financiar al Curții de Conturi se susține că trebuia dispusă
respingerea ca fără obiect a actului de sesizare întrucât prejudiciul fusese recuperat.
După cum se constată din
compararea celor două variante, acestea sunt sensibil asemănătoare, în sensul
că și într-o variantă și în cealaltă se reține inexistența prejudiciului ca
urmare a faptului că a fost acoperit.
Este adevărat că într-o
rigoare procedurală absolută devreme ce paguba a fost acoperită anterior
actului de investire dispărea temeiul însuși al investirii și care era acțiunea
judiciară de recuperare a pagubei, nemaifiind necesară deci promovarea acțiunii
prin actul de sesizare ci numai constatarea dispariției/încetării cauzelor
care au condus la declanșarea procedurii introductive de instanță.
Întrucât însă nu se
constată la ce consecințe prejudiciabile pentru vreuna dintre părți ar putea da
naștere redactarea criticată și ținând seama că în ultimă analiză este vorba
tot de o soluție care împiedică recuperarea unei pagube deja acoperite iar ceea
ce se execută este tocmai această dispoziție, urmează a se aprecia că nu este
cazul a se admite recursul, completându-se decizia atacată cu precizările aduse
prin prezenta decizie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat
de Procuorul General Financiar de pe lângă Curtea de Conturi a României
împotriva deciziei nr.498 din 4 octombrie 2002 a Curții de Conturi – Secția
jurisdicțională, ca nefondat.
Pronunțată în
ședință publică, astăzi 15 aprilie 2003.