ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5045/2003

Asupra recursului în anulare de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La 8 ianuarie 2003 s-a înregistrat pe rolul Curții Supreme de Justiție recursul în anulare declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție împotriva deciziei nr. 87 din 10 ianuarie 2002 pronunțată de Tribunalul Iași, secția civilă. Se susține că hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea esențială a legii, ceea ce a determinat o soluționare greșită a cauzei pe fond, fiind și vădit netemeinică, în sensul art. 330 pct. 2 din C. proc. civ. Analizând recursul în anulare precum și dosarele cauzei, atașate, Curtea reține următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 24 ianuarie 2001 pe rolul Judecătoriei Iași, reclamanta P.M.

a chemat în judecată Ministerul de Interne pentru Inspectoratul de Poliție al județului Iași, solicitând restituirea sumei de 33.391.940 lei, actualizată, reținută cu titlul de impozit cu ocazia pensionării reclamantei și a acordării ajutoarelor pentru trecerea în rezervă. In motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că a fost cadru militar până la 31 ianuarie 2000, când a fost trecut în rezervă cu drept de pensie ca urmare a pierderii capacității de muncă, având dreptul, conform art. 31 din Legea nr. 138/1999, la un ajutor egal cu 27 solde în cuantum de 140.477.760 lei, din care nelegal i s-a reținut impozitul de 33.391.940 lei. Ministerul Apărării Naționale a formulat cerere de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice, cu motivarea că sumele reținute cu titlul de impozit potrivit precizărilor primite de la chematul în garanție au fost virate în conturile acestuia din urmă.

Totodată a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, cu motivarea că în noțiunea de „ajutoare” nu sunt incluse și ajutorul de trecere în rezervă. Pe de altă parte, fiind vorba de rețineri care au avut o bază legală, se consideră că în nici un caz nu este justificată cererea de actualizare a sumei sau de acordare a dobânzii legale. Prin sentința civilă nr. 16579 din 3 octombrie 2001, Judecătoria Iași a respins acțiunea și cererea de chemare în garanție. In motivarea acestei soluții, instanța a reținut în esență că art. 6 lit. f) din O.G. nr. 73/1999 stabilește scutirea de impozit numai a ajutoarelor calculate pe baza soldei lunare nete, iar din ajutorul calculat reclamantei la solda brută corect s-a dedus impozitul, rezultând astfel solda netă.

Recursul reclamantei a fost admis prin dec. civ. nr. 87 din 10 ianuarie a Tribunalului Iași, care rejudecând a admis acțiunea, a obligat pe pârâtele Ministerul de Interne și Inspectoratul de poliție al județului Iași să achite reclamantei suma de 46.601.500 lei, reprezentând impozit datorat, nelegal reținut. A fost respinsă cererea de chemare în garanție. A motivat instanța de recurs decizia adoptată, prin invocarea art. 31 alin. (1) și (2) din Legea nr. 138/1999, care instituie dreptul cadrelor militare la trecerea în rezervă la plata unui număr de solde brute, care au natura unor ajutoare de sprijin cu destinație specială, scutite de impozit, potrivit art. 5 pct. 1 din O.G. nr. 73/1999. S-a mai observat că Legea nr. 138/1999 nu figurează printre cele abrogate prin O.G.

nr. 73/1999, reglementarea fiind modificată abia prin O.G. nr. 136/2000, publicată în M.Of. nr. 462 din 22 septembrie 2000. Cu privire la cererea de chemare în garanție, aceasta a fost respinsă, cu motivarea că obiectul procesului este un litigiu de muncă. Împotriva acestei din urmă hotărâri judecătorești s-a declarat prezentul recurs în anulare, în urma memoriului depus de Ministerul de Interne. Se susține în esență că art. 6 lit. f) din O.G. nr. 73/1999, care stabilește scutirea de impozit a plăților compensatorii acordate cadrelor militare trecute în rezervă ca urmare a nevoilor de reducere și restructurare, nu este aplicabil în speță, atâta timp cât ajutoarele stabilite conform art. 31 alin. (1) din Legea nr. 138/1999 au fost fixate în raport cu solda lunară brută, iar nu cea netă.

Cu privire la noțiunea de „ajutoare”, s-a susținut că cele acordate militarilor sunt asimilate salariilor, supuse ca atare impozitării. Prin notele scrise depuse, intimata-reclamantă a solicitat respingerea recursului în anulare. Recursul în anulare este fondat, urmând a fi admis, pentru următoarele considerente. Art. 31 din Legea nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională , în vigoare de la 1 august 1999, stabilește, într-adevăr, că la trecerea în rezervă sau direct în retragere, cu drept la pensie, cadrele militare, pentru activitatea depusă, în funcție de vechimea efectivă ca militar și ca salariat civil (...) beneficiază de un ajutor neimpozabil stabilit în raport cu solda lunară brută avută în luna schimbării poziției de activitate (...).

La 31 august 1999 a intrat însă în vigoare O.G. nr. 73/1999 privind impozitul pe venit care în art. 5 lit. a) enumeră veniturile neimpozabile: ajutoarele, indemnizațiile ș.a. In explicitarea acestui text, Normele metodologice, aprobate prin H.G. nr. 1066/1999 enumeră ce tipuri de venituri și ajutoare au fost avute în vedere de emitentul O.G. nr. 73/1999: alocații de stat pentru copii, ajutor de șomaj, alocație de sprijin, ajutoare pentru refugiați, indemnizații pentru veteranii de război etc. Deși enumerarea nu pare a fi limitativă, ea nu include și veniturile de natura celui din speță.

Acest gen de venituri beneficiază de o reglementare specială în art. 5 lit. f) din ordonanță, potrivit căruia sunt scutite de impozit sumele reprezentând plăți compensatorii, calculate pe baza soldelor lunare nete acordate cadrelor militare trecute în rezervă ca urmare a nevoilor de reducere și de restructurare, precum și ajutoarele stabilite în raport cu solda lunară netă, acordate acestora la trecerea în rezervă sau direct în retragere cu drept de pensie sau pentru cele ce nu îndeplinesc condițiile de pensie. Art. 86 din O.G. nr. 73/1999 prevede că la data intrării sale în vigoare se abrogă orice alte dispoziții contrare. Ca atare, dispozițiile din art. 31 al Legii nr. 138/1999, care făceau trimitere la solda lunară brută, au fost abrogate prin art. 5 lit. f) din O.G.

nr. 73/1999, ulterioară, care se referă la solda lunară netă ca bază de calcul a drepturilor cuvenite cadrelor militare trecute în rezervă ca urmare a nevoilor de reducere și de restructurare. Astfel fiind, recursul în anulare va fi admis, cu consecința modificării deciziei atacate, în sensul respingerii apelului reclamantei împotriva sentinței de fond, care va fi menținută, ca fiind legală și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție împotriva deciziei civile nr. 87/10 ianuarie 2002 a Tribunalului Iași, pe care o modifică, în sensul că respinge recursul declarat de contestatoarea P.M. împotriva sentinței civile nr. 16579/3 octombrie 2001 a Judecătoriei Iași. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 28 noiembrie 2003.