ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 11/2004

Asupra

recursului de față:

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

La data

de 22 octombrie 1999 reclamanta Fundația FAER  a chemat în judecată pe pârâta

S.C. „A.” SRL  pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată la

restituirea sumei de 18.570,05 dolar SUA sau echivalentul în lei la data de 19

octombrie 1999 respectiv suma de 310.546.950 lei și rezilierea contractului de

credit nr.107 din 13 iunie 1998.

Tribunalul

Mureș prin sentința civilă nr.23 C din 14 ianuarie 2000 a admis acțiunea

reclamantei, așa cum a fost formulată plus 5.991.408 lei cheltuieli de judecată.

Pentru

a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că pârâta din luna

noiembrie 1998 nu a mai achitat nici o rată trimestrială, având de rambursat

suma de 18.570,05 dolari SUA. Potrivit art.4 combinat cu art.1079 C. civ., s-a

dispus rezilierea contractului și obligarea pârâtei să restituie împrumutul

nerambursat sau echivalentul în lei calculat la data de 19 octombrie 1999.

Apelul

declarat de reclamantă împotriva acestei hotărâri a fost admis de Curtea de

Apel Târgu Mureș, secția comercială și contencios administrativ, care, prin

decizia nr.361 A din 15 iunie 2000, schimbă în parte sentința atacată în sensul

că obligă pârâta să restituie reclamantei suma de 18.570,05 SUA sau

echivalentul în lei la cursul valutar de schimb practicat de BNR din ziua

restituirii creditului. Păstrează celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

Împotriva

acestei ultime hotărâri a declarat recurs, în termen legal, motivat și timbrat

reclamanta Fundația FAER Reghin criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie,

în sensul că ambele instanțe au omis acordarea integrală a taxei judiciare de

timbru de 15.885.939 lei (și nu 5.885.939 așa cum a acordat), a onorariului de

avocat și a timbrului judiciar.

În

consecință, în temeiul art.304 pct.6 C.proc. civ., solicită admiterea

recursului, așa cum a fost formulat și motivat, modificarea deciziei atacate,

în sensul de a fi obligată intimata pârâtă la 19.005.939 lei.

Recursul

este întemeiat pentru următoarele considerente:

Din

examinarea actelor de la dosar prin prisma motivelor de recurs și a

dispozițiilor legale incidente cauzei rezultă că instanța de apel în mod greșit

a apreciat probatoriile administrate în cauză cu privire la cererea recurentei

privind acordarea cheltuielilor de judecată în sumă de 19.005.939 lei

solicitate și precizate prin motivele de apel înregistrate la 2 iunie 2000, pe

care nu a analizat-o, cu toate că se afla la fila 8 din dosar, referindu-se

doar la motivele de apel din 31 mai 2000, în care, există doar mențiunea „cu

cheltuieli de judecată”.

Cu

toate că instanța de apel a reținut corect cererea apelantei cu privire la

cheltuieli de judecată în mod defalcat și justificate, la alin.4 din aceeași

decizie, se afirmă și se motivează contrariul.

Față de

cele de mai sus, urmează ca recursul să fie admis și se va modifica decizia

atacată în sensul că obligă pârâta la 18.935.939 lei  cheltuieli de judecată în

loc de 5.991.408 lei menținându-se celelalte dispoziții în ambele hotărâri.

Curtea,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite,

recursul declarat de reclamanta Fundația F.A.E.R.

Modifică

decizia nr.361 A din 15 iunie 2000 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția

comercială și contencios administrativ în sensul că obligă pe pârâtă și la

plata sumei de 18.935.939 lei cheltuieli de judecată în loc de 5.991.408 lei.

Menține

celelalte dispoziții ale deciziei de mai sus precum și ale sentinței civile

nr.23 din 14 ianuarie 2000 a Tribunalului Mureș.

Irevocabilă.

Pronunțata

în ședință publică, astăzi  13 ianuarie 2004.