ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 11/2004

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 22 octombrie 1999 reclamanta Fundația FAER a chemat în judecată pe pârâta S.C. „A.” SRL pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată la restituirea sumei de 18.570,05 dolar SUA sau echivalentul în lei la data de 19 octombrie 1999 respectiv suma de 310.546.950 lei și rezilierea contractului de credit nr.107 din 13 iunie 1998. Tribunalul Mureș prin sentința civilă nr.23 C din 14 ianuarie 2000 a admis acțiunea reclamantei, așa cum a fost formulată plus 5.991.408 lei cheltuieli de judecată. Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că pârâta din luna noiembrie 1998 nu a mai achitat nici o rată trimestrială, având de rambursat suma de 18.570,05 dolari SUA.

Potrivit art.4 combinat cu art.1079 C. civ., s-a dispus rezilierea contractului și obligarea pârâtei să restituie împrumutul nerambursat sau echivalentul în lei calculat la data de 19 octombrie 1999. Apelul declarat de reclamantă împotriva acestei hotărâri a fost admis de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială și contencios administrativ, care, prin decizia nr.361 A din 15 iunie 2000, schimbă în parte sentința atacată în sensul că obligă pârâta să restituie reclamantei suma de 18.570,05 SUA sau echivalentul în lei la cursul valutar de schimb practicat de BNR din ziua restituirii creditului. Păstrează celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

Împotriva acestei ultime hotărâri a declarat recurs, în termen legal, motivat și timbrat reclamanta Fundația FAER Reghin criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, în sensul că ambele instanțe au omis acordarea integrală a taxei judiciare de timbru de 15.885.939 lei (și nu 5.885.939 așa cum a acordat), a onorariului de avocat și a timbrului judiciar. În consecință, în temeiul art.304 pct.6 C.proc. civ., solicită admiterea recursului, așa cum a fost formulat și motivat, modificarea deciziei atacate, în sensul de a fi obligată intimata pârâtă la 19.005.939 lei.

Recursul este întemeiat pentru următoarele considerente: Din examinarea actelor de la dosar prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale incidente cauzei rezultă că instanța de apel în mod greșit a apreciat probatoriile administrate în cauză cu privire la cererea recurentei privind acordarea cheltuielilor de judecată în sumă de 19.005.939 lei solicitate și precizate prin motivele de apel înregistrate la 2 iunie 2000, pe care nu a analizat-o, cu toate că se afla la fila 8 din dosar, referindu-se doar la motivele de apel din 31 mai 2000, în care, există doar mențiunea „cu cheltuieli de judecată”. Cu toate că instanța de apel a reținut corect cererea apelantei cu privire la cheltuieli de judecată în mod defalcat și justificate, la alin.4 din aceeași decizie, se afirmă și se motivează contrariul.

Față de cele de mai sus, urmează ca recursul să fie admis și se va modifica decizia atacată în sensul că obligă pârâta la 18.935.939 lei cheltuieli de judecată în loc de 5.991.408 lei menținându-se celelalte dispoziții în ambele hotărâri. Curtea,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite, recursul declarat de reclamanta Fundația F.A.E.R. Modifică decizia nr.361 A din 15 iunie 2000 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția comercială și contencios administrativ în sensul că obligă pe pârâtă și la plata sumei de 18.935.939 lei cheltuieli de judecată în loc de 5.991.408 lei. Menține celelalte dispoziții ale deciziei de mai sus precum și ale sentinței civile nr.23 din 14 ianuarie 2000 a Tribunalului Mureș. Irevocabilă. Pronunțata în ședință publică, astăzi 13 ianuarie 2004.