ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 01.04.2003

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1989/2003

HOTĂRÂRE
01.04.2003
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1989/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții

de Apel Constanța și înregistrată sub nr. 3084 din 28 septembrie 1999, reclamanta

SC C.T. SA Constanța, în contradictoriu cu pârâta SC C. SRL Constanța, a

solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună:

- anularea contractului de leasing nr.

1772 din 27 aprilie 1998.

În motivarea acțiunii, reclamanta învederează,

în esență, că actul a cărui anulare se cere s-a încheiat în baza Hotărârii

A.G.A. din 11 martie 1998 și prin aplicarea dispozițiilor O.G. nr. 88/1997 și a

H.G. nr. 55/1998, acte normative care nu mai erau incidente, întrucât societatea

reclamantă avea capital majoritar privat, iar pe de altă parte, în obiectul de

activitate al pârâtei nu erau induse operațiuni de leasing.

Curtea de Apel Constanța, secția

comercială, prin sentința nr. 18/COM din 9 noiembrie 1999, a dispus, în baza art.

158 alin. (1) și (3) C. proc. civ, cu referire la art. 159 alin. (1) și (2) C.

proc. civ., declinarea competenței de judecată a acțiunii în favoarea

Tribunalului Constanța, secția comercială.

S-a reținut că dispozițiile art. 32

31

,

32

9

, 32

10

, 32

28

și 32

29

din O.G. nr.

88/1997, introduse prin Legea nr. 99/1999, intrată în vigoare la 26 iunie 1999,

sunt ulterioare încheierii și executării contractelor în litigiu.

S-a motivat că aceste dispoziții

conțin norme de procedură, inclusiv de competență, care sunt de imediată

aplicare și determină în același timp sfera actelor și situațiilor juridice

cărora le sunt aplicabile.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs SC C. SRL, invocând greșita aplicare a legii, cât privește

stabilirea instanței competente în soluționarea cauzei.

Curtea Supremă de Justiție, prin decizia

nr. 5277/COM din 2 noiembrie 2000, a constatat perimat recursul reținând, în

esență, că, în speță, sunt incidente dispozițiile art. 252 C. proc. civ.

Tribunalul Constanța, secția

comercială, prin sentința nr. 810/COM din 30 martie 2001, a respins excepția

lipsei capacității procesuale de exercițiu a administratorului SC C.T. SA

Constanța invocată de pârâtă și a respins acțiunea formulată de reclamantă, reținând,

în esență, următoarele:

- cauza de nulitate invocată de

reclamantă cu privire la încălcarea principiului specialității capacității de folosință

contractul de leasing fiind încheiat cu nerespectarea dispozițiilor art. 34 alin.

(1) din Decretul nr. 31/1954 și O.U.G. nr. 51/1997

- dispozițiile O.U.G. nr. 51/1997 nu

înlătură dreptul societăților comerciale de a încheia contracte de leasing

imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare, aspect ce rezultă, de altfel, și

din dispozițiile O.U.G. nr. 88/1997

- dispozițiile O.U.G. nr. 88/1997 și

H.G. nr. 55/1998 nu exclud aplicarea acestei metode de privatizare și în cazul

societăților comerciale la care statul este acționar majoritar.

Împotriva acestei hotărâri,

reclamanta SC C.T. SA a declarat apel, susținând, în esență, neaplicarea art. 32

28

din O.U.G. nr. 88/1997, modificată și completată, a art. 27 din O.U.G. nr. 88/1997,

a art. 14 din O.U.G. nr. 51/1997, test care prevede condiția specialității

capacității de folosință.

Curtea de Apel Constanța, secția

comercială, prin decizia nr. 854/COM din 19 septembrie 2001, a respins apelul,

ca nefondat, constatând legalitatea sentinței apelate, instanța reținând, în

esență, următoarele:

- împrejurarea că anumite dispoziții

privitoare la vânzarea de active, cuprinse în O.U.G. nr. 88/1997 și H.G. nr. 55/1998,

se referă la societățile la care statul sau autoritatea administrației publice locale

este acționar majoritar, nu exclude aplicarea acestei metode de privatizare și

societăților la care statul nu mai deține capital majoritar, urmare a tranzacționărilor

acțiunilor.

- indiferent dacă F.P.S.-ul era sau

nu majoritar, societatea comercială aflată în pragul privatizării trebuia să respecte

Hotărârea A.G.A. de aprobare a încheierii contractului de leasing cu clauză

irevocabilă de vânzare, care-și produceau efectele legale.

- operațiunea de leasing nu poate fi

confundată cu instrumentul comercial reprezentat de contractul de leasing, care

este un act specific circuitului comercial și care nu reprezintă un obiect de

activitate distinct.

Împotriva acestei decizii a declarat

recurs reclamanta SC C.T. SA, criticând-o pentru nelegalitate și netemeincie,

invocând atât dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. – încălcarea și

aplicarea greșită a art. 1, 27 și 41 din O.U.G. nr. 88/1997, Cap. III, Titlul

III din H.G. nr. 55/1998, H.G. nr. 202/1998, art. 14 din O.G. nr. 51/1997 și art.

34 din Decretul nr. 31/1954, cât și dispozițiile art. 304 pct. 8 C. proc. civ.

– schimbarea naturii actului dedus judecății prin interpretarea lui greșită.

Curtea, analizând decizia recurată

prin prisma criticilor formulate, constată că recursul este nefondat pentru

motivele ce se vor arăta în continuare.

Contractul de leasing imobiliar cu

clauza irevocabilă de vânzare perfectat de SC C.T. SA, în calitate de locator, și

SC C. SRL, în calitate de utilizator, s-a încheiat în fapt, prin efectul

novației contractului de asociere în participațiune preexistent, înregistrat

sub nr. 4409 bis din 15 decembrie 1997, în baza mandatului special al F.P.S.

București cu nr. 300/1162 din 5 martie 1998 și a Hotărârii A.G.A. nr. 2 din 11

martie 1998.

Dispozițiile art. 27 alin. (1) din

O.U.G. nr. 88/1997, permit societăților comerciale, regiilor autonome care au

în derulare contracte de locație de gestiune, de închiriere sau de asociere în

participațiune să vândă sau să încheie contracte de leasing imobiliar cu clauză

irevocabilă de vânzare cu locatarii sau asociați lor, în situațiile în care

aceștia au efectuat investiții în respectivele active, în condițiile stabilite

de text.

De reținut este faptul că sus

menționatul contract de leasing a fost încheiat cu respectarea cerințelor stabilite

la momentul adoptării Hotărârii A.G.A. nr. 2/1998 – dată la care F.P.S. nu avea

calitatea de acționar majoritar.

Analizând dispozițiile legale, incidente

în cauza de față, se constată că acestea nu sunt de natură a condiționa acțiunea

de privatizare de calitatea de acționar majoritar a statului, nespecificând care

trebuie să fie participarea statului la structura acționariatului.

Astfel, din economia dispozițiilor

cuprinse în art. 1 din O.U.G. nr. 88/1997, se arată că menționatul act

legislativ stabilește cadrul juridic și „pentru vânzarea activelor aparținând

societăților comerciale la care statul sau o autoritate a administrației

publice locale este acționar”.

În anexa I pct. 4 al H.G. din 30

martie 1998, privind aprobarea Programului de privatizare a societăților comerciale,

se relevă în mod expres că și în situațiile de leasing imobiliar perfectarea

contractului se realizează în baza aprobării Adunării Generale a Acționarilor.

Rezultă, așadar, prin coroborarea

textelor legale la care s-a făcut referire, că, încheierea contractului de

leasing imobiliar cu clauză de vânzare a fost încheiat cu respectarea prevederilor

legale, în cauză, nefiind incidente dispozițiile art. 51/1997, modificată, care

poartă asupra leasing-ului indirect.

Se reține, totodată, că în mod

corect s-a apreciat de către instanța de apel faptul neîncălcării principiului

specialității capacității de folosință prin încheierea respectivului contract

de leasing imobiliar, întrucât operațiunea de leasing, așa cum aceasta este reglementată

de O.U.G. nr. 51/1996, nu poate fi confundată cu contractul de leasing, ca

instrument comercial.

În consecință, Curtea apreciază criticile

ca nefondate, motiv pentru care, potrivit art. 312 C. proc. civ., va respinge

recursul, menținând ca legală și temeinică decizia recurată.

Respinge,

ca nefondat, recursul declarat de reclamanta SC C.T. SA Constanța, împotriva

deciziei nr. 854/COM din 19 septembrie 2001 a Curții de Apel Constanța, secția

comercială.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică,

astăzi, 1 aprilie 2003.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2003-04-01
0,99
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1986/2003
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Constanța și înregistrată sub nr. 4225 din 5 octombrie 1999, reclamanta SC C. SA Constanța, în contradi
ÎCCJ 2003-04-11
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2254/2003
Asupra recursului de față; Din examinare lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanta SC C. SA Constanța a acționat în judecată pe pârâtele SC O. SRL Constanța și SC E. SRL București, în contradictoriu cu care a solicitat ca, prin
ÎCCJ 2003-12-09
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4905/2003
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanta S.I.F. T. S.A. Brașov a chemat în judecată pe pârâta S.C. R. S.A. Constanța pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună: - anulare
ÎCCJ 2003-05-20
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2671/2003
Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanta, SC I.V. SRL Constanța, prin acțiunea ce a format obiectul dosarului nr. 887/ COM /2000 al Tribunalului Constanța a acționat în judecată pe p
ÎCCJ 2003-05-13
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2544/2003
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. La data de 5 iunie 2000, reclamanta I., înregistrată la Tribunalul Constanța, a intentat acțiunea prin care, în contradictoriu cu pârâta E.S., a solici
Sursă