ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1989/2003

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Constanța și înregistrată sub nr. 3084 din 28 septembrie 1999, reclamanta SC C.T. SA Constanța, în contradictoriu cu pârâta SC C. SRL Constanța, a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună: - anularea contractului de leasing nr. 1772 din 27 aprilie 1998. În motivarea acțiunii, reclamanta învederează, în esență, că actul a cărui anulare se cere s-a încheiat în baza Hotărârii A.G.A. din 11 martie 1998 și prin aplicarea dispozițiilor O.G. nr. 88/1997 și a H.G. nr. 55/1998, acte normative care nu mai erau incidente, întrucât societatea reclamantă avea capital majoritar privat, iar pe de altă parte, în obiectul de activitate al pârâtei nu erau induse operațiuni de leasing.

Curtea de Apel Constanța, secția comercială, prin sentința nr. 18/COM din 9 noiembrie 1999, a dispus, în baza art. 158 alin. (1) și (3) C. proc. civ, cu referire la art. 159 alin. (1) și (2) C. proc. civ., declinarea competenței de judecată a acțiunii în favoarea Tribunalului Constanța, secția comercială. S-a reținut că dispozițiile art. 32 31 , 32 9 , 32 10 , 32 28 și 32 29 din O.G. nr. 88/1997, introduse prin Legea nr. 99/1999, intrată în vigoare la 26 iunie 1999, sunt ulterioare încheierii și executării contractelor în litigiu. S-a motivat că aceste dispoziții conțin norme de procedură, inclusiv de competență, care sunt de imediată aplicare și determină în același timp sfera actelor și situațiilor juridice cărora le sunt aplicabile.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs SC C. SRL, invocând greșita aplicare a legii, cât privește stabilirea instanței competente în soluționarea cauzei. Curtea Supremă de Justiție, prin decizia nr. 5277/COM din 2 noiembrie 2000, a constatat perimat recursul reținând, în esență, că, în speță, sunt incidente dispozițiile art. 252 C. proc. civ. Tribunalul Constanța, secția comercială, prin sentința nr. 810/COM din 30 martie 2001, a respins excepția lipsei capacității procesuale de exercițiu a administratorului SC C.T. SA Constanța invocată de pârâtă și a respins acțiunea formulată de reclamantă, reținând, în esență, următoarele: - cauza de nulitate invocată de reclamantă cu privire la încălcarea principiului specialității capacității de folosință contractul de leasing fiind încheiat cu nerespectarea dispozițiilor art. 34 alin. (1) din Decretul nr. 31/1954 și O.U.G.

nr. 51/1997 - dispozițiile O.U.G. nr. 51/1997 nu înlătură dreptul societăților comerciale de a încheia contracte de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare, aspect ce rezultă, de altfel, și din dispozițiile O.U.G. nr. 88/1997 - dispozițiile O.U.G. nr. 88/1997 și H.G. nr. 55/1998 nu exclud aplicarea acestei metode de privatizare și în cazul societăților comerciale la care statul este acționar majoritar. Împotriva acestei hotărâri, reclamanta SC C.T. SA a declarat apel, susținând, în esență, neaplicarea art. 32 28 din O.U.G. nr. 88/1997, modificată și completată, a art. 27 din O.U.G. nr. 88/1997, a art. 14 din O.U.G. nr. 51/1997, test care prevede condiția specialității capacității de folosință.

Curtea de Apel Constanța, secția comercială, prin decizia nr. 854/COM din 19 septembrie 2001, a respins apelul, ca nefondat, constatând legalitatea sentinței apelate, instanța reținând, în esență, următoarele: - împrejurarea că anumite dispoziții privitoare la vânzarea de active, cuprinse în O.U.G. nr. 88/1997 și H.G. nr. 55/1998, se referă la societățile la care statul sau autoritatea administrației publice locale este acționar majoritar, nu exclude aplicarea acestei metode de privatizare și societăților la care statul nu mai deține capital majoritar, urmare a tranzacționărilor acțiunilor. - indiferent dacă F.P.S.-ul era sau nu majoritar, societatea comercială aflată în pragul privatizării trebuia să respecte Hotărârea A.G.A.

de aprobare a încheierii contractului de leasing cu clauză irevocabilă de vânzare, care-și produceau efectele legale. - operațiunea de leasing nu poate fi confundată cu instrumentul comercial reprezentat de contractul de leasing, care este un act specific circuitului comercial și care nu reprezintă un obiect de activitate distinct. Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta SC C.T. SA, criticând-o pentru nelegalitate și netemeincie, invocând atât dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. – încălcarea și aplicarea greșită a art. 1, 27 și 41 din O.U.G. nr. 88/1997, Cap. III, Titlul III din H.G. nr. 55/1998, H.G. nr. 202/1998, art. 14 din O.G. nr. 51/1997 și art. 34 din Decretul nr. 31/1954, cât și dispozițiile art. 304 pct. 8 C. proc.

civ. – schimbarea naturii actului dedus judecății prin interpretarea lui greșită. Curtea, analizând decizia recurată prin prisma criticilor formulate, constată că recursul este nefondat pentru motivele ce se vor arăta în continuare. Contractul de leasing imobiliar cu clauza irevocabilă de vânzare perfectat de SC C.T. SA, în calitate de locator, și SC C. SRL, în calitate de utilizator, s-a încheiat în fapt, prin efectul novației contractului de asociere în participațiune preexistent, înregistrat sub nr. 4409 bis din 15 decembrie 1997, în baza mandatului special al F.P.S. București cu nr. 300/1162 din 5 martie 1998 și a Hotărârii A.G.A. nr. 2 din 11 martie 1998. Dispozițiile art. 27 alin. (1) din O.U.G.

nr. 88/1997, permit societăților comerciale, regiilor autonome care au în derulare contracte de locație de gestiune, de închiriere sau de asociere în participațiune să vândă sau să încheie contracte de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare cu locatarii sau asociați lor, în situațiile în care aceștia au efectuat investiții în respectivele active, în condițiile stabilite de text. De reținut este faptul că sus menționatul contract de leasing a fost încheiat cu respectarea cerințelor stabilite la momentul adoptării Hotărârii A.G.A. nr. 2/1998 – dată la care F.P.S. nu avea calitatea de acționar majoritar. Analizând dispozițiile legale, incidente în cauza de față, se constată că acestea nu sunt de natură a condiționa acțiunea de privatizare de calitatea de acționar majoritar a statului, nespecificând care trebuie să fie participarea statului la structura acționariatului.

Astfel, din economia dispozițiilor cuprinse în art. 1 din O.U.G. nr. 88/1997, se arată că menționatul act legislativ stabilește cadrul juridic și „pentru vânzarea activelor aparținând societăților comerciale la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar”. În anexa I pct. 4 al H.G. din 30 martie 1998, privind aprobarea Programului de privatizare a societăților comerciale, se relevă în mod expres că și în situațiile de leasing imobiliar perfectarea contractului se realizează în baza aprobării Adunării Generale a Acționarilor. Rezultă, așadar, prin coroborarea textelor legale la care s-a făcut referire, că, încheierea contractului de leasing imobiliar cu clauză de vânzare a fost încheiat cu respectarea prevederilor legale, în cauză, nefiind incidente dispozițiile art. 51/1997, modificată, care poartă asupra leasing-ului indirect.

Se reține, totodată, că în mod corect s-a apreciat de către instanța de apel faptul neîncălcării principiului specialității capacității de folosință prin încheierea respectivului contract de leasing imobiliar, întrucât operațiunea de leasing, așa cum aceasta este reglementată de O.U.G. nr. 51/1996, nu poate fi confundată cu contractul de leasing, ca instrument comercial. În consecință, Curtea apreciază criticile ca nefondate, motiv pentru care, potrivit art. 312 C. proc. civ., va respinge recursul, menținând ca legală și temeinică decizia recurată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta SC C.T. SA Constanța, împotriva deciziei nr. 854/COM din 19 septembrie 2001 a Curții de Apel Constanța, secția comercială. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi, 1 aprilie 2003.