ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2671/2003

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Reclamanta, SC I.V. SRL Constanța, prin acțiunea ce a

format obiectul dosarului nr. 887/ COM /2000 al Tribunalului Constanța a

acționat în judecată pe pârâta SC C. SA Constanța, solicitând ca pârâta să fie

obligată, prin hotărâre judecătorească, în principal, la transformarea contractului

de asociere în participațiune nr. 1915 din 28 iunie 1996 dintre părți în

contract de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare, iar în

subsidiar să fie obligată pârâta să încheie acest contract, cu daune

cominatorii de un milion lei pe zi de întârziere, până la semnarea

contractului, cu cheltuielile de judecată aferente.

Pretențiile de mai sus ale reclamantei se refereau la

spațiul comercial nr. 145, situat în Constanța, la care reclamanta a făcut

investiții recunoscute de pârâtă a căror valoare depășește 15% din valoarea

activului.

Pârâta a ridicat excepția prescripției dreptului

material la acțiune al reclamantei.

Prin sentința nr. 1886 din 11 iulie 2000, Tribunalul

Constanța a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată

de pârâtă, iar pe fond, acțiunea reclamantei a fost respinsă ca nefondată.

La pronunțarea acestei hotărâri, instanța de fond a

reținut că nu exista mandatul reprezentantului F.P.S. la data de 26 februarie

1999, când s-a ținut ședința A.G.A. de la SC C. SA Constanța, iar lipsa

acordului pârâtei pentru încheierea contractului de leasing imobiliar, cu

clauză irevocabilă de vânzare, nu erau îndeplinite cerințele art. 1075 - 1077

C. civ. și ale art. 27 din O.G. nr. 88/1997, cu modificările ulterioare.

Apelul declarat de reclamantă, în contra hotărârii de

mai sus, a fost admis cu majoritate de voturi de Curtea de Apel Constanța,

secția comercială, prin decizia nr. 595/ COM din 13 iunie 2001.

A fost schimbată în tot sentința instanței de fond,

în sensul că a fost admisă acțiunea și s-a constatat transformarea contractului

de asociere nr. 1915 din 28 iunie 1996 în contract de leasing imobiliar, cu

clauză irevocabilă de vânzare, în condițiile stabilite în ședința A.G.A. din 26

februarie 1996 pentru spațiul comercial nr. 145, situat în Constanța.

Pârâta a fost obligată la încheierea contractului în

formă scrisă și la plata de daune cominatorii, de 1 milion lei pe zi de

întârziere, până la semnarea contractului, cu 610.000 lei cheltuieli de

judecată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut,

în esență, că refuzul societății pârâte de a perfecta instrumentul se situează

în afara legii și prejudiciază grav interesele reclamantei. S-a reținut astfel

că, prin normele O.G: nr. 88/1997, ulterior modificate și completate, s-a

urmărit protejarea activului pe bază de contract de asociere, în sensul că

acesta are dreptul să cumpere prin negociere directă, ca urmare a novării

contractelor de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare.

Nemulțumită de această hotărâre, pârâta SC C. SA

Constanța a declarat recurs, întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9

și 8 C. proc. civ. și a solicitat modificarea acesteia motivat pe faptul că:

- hotărârea recurată nu a ținut seama de faptul că nu

există acordul societății cu privire la forma de leasing;

- nu a ținut seama de avizul sau acordul instituției

publice implicată manifestat în A.G.A.;

- nu s-a avut, de asemenea, în vedere că societatea

pârâtă nu avea capital majoritar de stat și nu este supusă privatizării prin

înstrăinarea de active, potrivit O.U.G. nr. 88/1997, după cum nu are nici

capacitatea specială cerută de lege pentru încheierea unui contract de leasing

în calitate de proprietar.

Recursul pârâtei este întemeiat .

Din verificarea actelor și lucrărilor dosarului,

rezultă că, în anul 1996, între părțile în proces s-a încheiat un contract de

asociere privind folosirea spațiului comercial 145, dar, ulterior datei

încheierii contractului de asociere, s-a modificat legislația de privatizare

prin adoptarea O.U.G. nr. 88 din 29 decembrie 1997 și a Legii nr. 99 din 27 mai

1999.

În temeiul art. 24 alin. (1) și al art. 27 din O.U.G.

nr. 88/1997, ulterior modificată prin Legea nr. 99/1999, societățile comerciale

la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar

majoritar și au în derulare contracte de locație de gestiune, de închiriere sau

de asociere în participațiune, pot vinde sau încheia contracte de leasing

imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare, prin negociere directă.

După data formulării cererii reclamantei privind

transformarea, încheierea contractului de leasing imobiliar cu clauză

irevocabilă de vânzare a activului 144, au fost organizate mai multe ședințe

ale Adunării Generale a acționarilor pârâtei, respectiv, la 11 martie 1998, 26

februarie 1999, 18 aprilie 1999, alte adunări generale fiind amânate.

Pe ordinea de zi a acestor adunări generale a fost

inclusă și discutarea cererilor privind încheierea contractelor de leasing

imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare, precum și aprobarea lor.

Dar, din procesele verbale ale ședințelor respective,

nu rezultă că s-a votat și că s-a aprobat încheierea contractului de leasing

imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare ce face obiectul prezentei cauze.

În aceste împrejurări greșit instanța de apel a admis

apelul reclamantei și a admis acțiunea, schimbând în tot hotărârea instanței de

fond, prin constatarea transformării contractului de asociere în contract de

leasing imobiliar cu clauză de vânzare, făcând referire la una dintre Adunările

Generale a acționarilor societății pârâte, când, de fapt, nu s-a luat o

hotărâre valabilă în acest sens.

Este de subliniat aspectul că sucursala teritorială

F.P.S. Constanța, care nu avea personalitate juridică proprie și nici

împuternicire expresă din partea F.P.S. București, nu avea competență de a da

mandat pentru încheierea contractului de leasing cu clauză irevocabilă de

vânzare.

De altfel, contractul de leasing imobiliar cu clauză

irevocabilă de vânzare nu poate fi încheiat nici prin novație, nefiind

îndeplinite cerințele stipulate în art. 1130 C. civ., atâta vreme cât voința

intimatei nu este expresă.

Așadar, hotărârea recurată este lipsită de temei

legal în condițiile în care nu s-a exprimat concret voința organului de

conducere al pârâtei și în lipsa avizului valabil al F.P.S.; această voință nu

poate fi suplinită prin hotărâre judecătorească, iar dispozițiile art. 1075 -

1077 C. civ. nu cuprind reglementări care să motiveze instanța judecătorească

de a obliga o societate comercială, în lipsa consimțământului organelor sale de

conducere, de a transforma contractul de asociere în contract de leasing

imobiliar, cu clauză irevocabilă de vânzare în favoarea altei societăți.

Pentru considerentele de mai sus, recursul pârâtei se

va admite .

Se va modifica decizia instanței de apel, în sensul

că se va respinge apelul declarat de reclamantă împotriva hotărârii pronunțată

de instanța de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de pârâta SC C. SA

Constanța, împotriva deciziei nr. 595 din 13 iunie 2001 a Curții de Apel

Constanța, secția comercială.

Modifică decizia recurată, în sensul că respinge

apelul declarat de reclamanta SC I.V. SRL Constanța împotriva sentinței nr.

1886/ COM din 11 iulie 2000 a Tribunalului Constanța.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 mai 2003.