ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4905/2003

Asupra

recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Reclamanta S.I.F. T. S.A. Brașov a chemat în

judecată pe pârâta S.C. R. S.A. Constanța pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța

să se dispună:

- anularea hotărârii A.G.A. extraordinară a

acționarilor societății pârâte de la 17 august 2000, în ceea ce privește

înstrăinarea a 2 active în sistem leasing;

- suspendarea în Camera de consiliu a

executării dispozițiilor hotărârii A.G.A. până la soluționarea definitivă a anulării

hotărârii atacate;

- comunicarea hotărârii ce se va da Oficiului

Registrului Comerțului Constanța;

- radierea din Registrul Comerțului a

mențiunilor efectuate în baza hotărârii și a actului adițional atacat.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că

este acționar la pârâtă, a participat la lucrările ședinței, a votat împotriva

hotărârii A.G.A. deoarece este contrară legii și actelor constitutive și

hotărârea atacată nu fusese publicată în Monitorul Oficial, societatea pârâtă nu

este o societate de leasing și a fost încălcată legislația privatizării.

Prin sentința nr. 846 din 4 aprilie 2001,

Tribunalul Constanța a respins acțiunea reclamantei, reținând că O.U.G. nr.

88/1997 modificată, prevede posibilitatea încheierii unor contracte de leasing fără

ca prin aceasta să fie afectat principiul specialității capacității de folosință

a persoanei juridice.

Împrejurarea că prin O.G. nr. 51/1997 sunt reglementate

societățile de leasing al căror unic obiect de activitate îl constituie

desfășurarea activității de leasing, nu este de natură a înlătura dreptul persoanei

juridice de a încheia un asemenea act juridic.

Hotărârea A.G.A. nu modifică actul

constitutiv al societății și nu determină diminuarea patrimoniului, sunt acte juridice

bilaterale cu titlu oneros.

Reclamanta a declarat apel împotriva acestei

sentințe solicitând admiterea apelului, trimiterea cauzei spre rejudecare

primei instanțe, arătând că au fost încălcate dispozițiile procedurale

prevăzute de art. 131 alin. (6) din Legea nr. 31/1990 republicată, care prevede

ca această cauză să se judece în camera de consiliu și nu în ședință publică,

cum greșit s-a procedat iar pe fond a susținut că prin Legea nr. 99/1999 care

modifică O.U.G. nr. 88/1997, nu sunt modificări ale cadrului normativ privind leasingul.

Prin

decizia nr. 47 din 16 mai 2002, Curtea de Apel Constanța a respins apelul

reclamantei, reținând că dreptul societăților comerciale care au în derulare

contracte de asociere în participațiune de a hotărî transformarea lor în

contracte cu clauză irevocabilă de vânzare a fost prevăzută de legiuitor (art.

24 și art. 27 din Legea nr. 99/1999) prin care s-a modificat O.G. nr. 88/1997, fără

nici o altă condiție pentru încheierea acestor contracte, în afară de aprobarea

A.G.A., iar contracte de leasing au fost încheiate cu respectarea tuturor

dispozițiilor legale.

În ceea ce privește motivul de apel potrivit

căruia hotărârea apelată este nelegală deoarece a fost judecată în ședință

publică și nu în Camera de Consiliu, a fost înlăturat deoarece apelanta nu a făcut

dovada că i s-a pricinuit o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin casarea

hotărârii.

S.I.F. T. S.A. Brașov a declarat recurs

susținând următoarele: ambele instanțe au soluționat cauza cu încălcarea dispozițiilor

art. 131 alin. (6) din Legea nr. 31/1990 republicată, care impune ca aceasta să

se judece în camera de consiliu și nu în ședință publică cum greșit s-a

procedat, soluția pronunțată este greșită deoarece nu a avut în vedere că principiul

specialităților capacității de folosință a persoanei juridice, că dispozițiile generale

referitoare la leasing nu au fost modificate, iar posibilitatea de a se încheia

contracte de leasing este o modalitate de privatizare a societăților comerciale

în care statul este acționar, ceea ce presupune modificarea capacității de

folosință a F.P.S., care prin votul său nu poate să prelungească extinderea capacității

de folosință a societății la care este acționar.

Recursul este nefondat pentru următoarele

considerente:

- instanța de fond cât și instanța de apel nu

au procedat greșit pentru că au judecat cauza în ședință publică, deoarece

nerespectarea prevederilor din Legea nr. 31/1990 republicată, referitoare la judecarea

cererii în anulare a hotărârii A.G.A. în camera de consiliu, nu este sancționată

cu nulitatea hotărârii, aceste prevederi nu au caracter imperativ, sunt nerelevante

în pronunțarea hotărârii ca urmare a soluționării cererii în anulare.

De altfel, nu sunt aplicabile dispozițiile art.

105 alin. (2) C. proc. civ., deoarece reclamanta nu face dovada că prin

judecarea cauzei în camera de consiliu s-a produs o vătămare, iar pe de altă

parte, regula în materie comercială este judecarea cauzelor în ședință publică.

În ceea ce privește încheierea contractelor de

leasing, susținerile reclamantei nu pot fi reținute deoarece O.U.G. nr. 88/1997

modificată prin Legea nr. 99/1999 prevede posibilitatea încheierii contractelor

de leasing imobiliar fără ca aceasta să afecteze principiul specialității

capacității de folosință a persoanei juridice.

Dispoziția O.U.G. nr. 88/1997 și ale Legii

nr. 99/1999 au apărut după intrarea în vigoare a O.G. nr. 51/1997 cu privire la

operațiunile de leasing și societățile de leasing, încheierea contractelor de leasing

fiind o modalitate de privatizare a societăților comerciale și nu se impune o modificare

a actelor constitutive ale societății comerciale.

Față de cele de mai sus, criticile aduse nu pot

fi reținute, recursul declarat în cauză este nefondat și urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge recursul declarat de reclamanta

S.I.F. T. S.A. Brașov împotriva deciziei nr. 47 din 16 mai 2002 a Curții de

Apel Constanța, secția comercială, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședința publică, astăzi 9

decembrie 2003.