ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4056/2003
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4056/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La 26 martie 2001 reclamantul L.I.
a chemat în judecată Ministerul de Interne solicitând obligarea acestuia la
plata drepturilor bănești cuvenite cu titlu de majorare a soldelor aferente
lunilor august – noiembrie 1999 reactualizate, a ajutorului neimpozabil în
cuantum de 12 solde raportat la solda lunară brută pe luna noiembrie 1999
reactualizată, precum și a cheltuielilor de judecată.
Investită cu soluționarea cauzei
Judecătoria Slatina a pronunțat sentința civilă nr. 3996 din 22 iuinie 2001
prin care a admis în parte acțiunea și a obligat Ministerul de Interne la plata
sumei de 51.429.963 lei reprezentând echivalentul a douăsprezece solde lunare
reactualizate și la 1.600.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Sentința a fost atacată cu recurs
atât de către reclamantul L.I., cât și de către pârâtul Ministerul de Interne.
Curtea de Apel Craiova, secția
civilă, a pronunțat decizia nr. 6971 din 26 octombrie 2001, prin care a admis
recursul declarat de reclamant și a modificat sentința în sensul că, a admis
acțiunea acestuia împotriva Ministerului de Interne, pe care l-a obligat la
plata sumei totale de 59.957.122 lei menținând restul dispozițiilor sentinței.
A respins ca nefondat recursul
declarat de Ministerul de Interne.
În temeiul art. 330 pct. 2 din C.
proc. civ. Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de
Justiție a declarat recurs în anulare împotriva menționatelor hotărâri, pe
motiv că au fost pronunțate cu încălcarea esențială a legii, ceea ce a
determinat o soluționare greșită a cauzei pe fond, fiind totodată și vădit
netemeinice, și a solicitat casarea lor, iar, pe fond respingerea acțiunii
formulate de L.G.I.
La ședința din 15 octombrie 2003,
din oficiu instanța a invocat excepția necompetenței materiale a curții de apel
de a soluționa recursul împotriva sentinței pronunțate de judecătorie, excepție
însușită de reprezentantul Ministerului Public.
În acest context recursul în anulare
urmează să fie analizat și soluționat conform art. 306 alin. (2) C. proc. civ.
Prin O.U.G. nr. 138/2000 modificată
prin O.U.G. nr. 59/2001, ambele aplicabile de la data de 2 mai 2001 competența
materială în cazul conflictelor de muncă a fost restructurată în sensul
atribuirii activității de primă instanță tribunalelor, iar curților de apel
soluționarea recursurilor.
Cum pentru situațiile tranzitorii
privind hotărârile pronunțate de judecătorii în materia conflictelor de muncă
până la data de 2 mai 2001, sau în cauzele pendinte până la acea dată, nu
există norme tranzitorii cu caracter derogatoriu, se impune aplicarea normelor
imperative ale art. 23 alin. (3) din Legea nr. 92/1992 care stabilesc cu
caracter de principiu că, dacă legea nu dispune altfel, recursul este de
competența instanței ierarhic superioare.
În concret, alin. (3) al textului
citat prevede că „tribunalele ca instanțe de recurs, judecă recursurile
împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii, care potrivit legii nu sunt
supuse apelului”.
Modificarea art. 2 pct. 3 din C.
proc. civ. prin O.U.G. nr. 59/2001 respectând principiul enunțat, dispune că
tribunalele ca instanțe de recurs, judecă recursurile declarate împotriva
hotărârilor pronunțate de judecătorii, care potrivit legii, nu sunt supuse
apelului.
Prin urmare, în absența unor norme
tranzitorii cu caracter derogator, recursurile declarate împotriva hotărârilor
pronunțate în primă instanță de judecătorii, în materia conflictelor de muncă,
anterior sau posterior datei de 2 mai 2001, sunt de competența tribunalelor.
Întrucât în speță, recursul declarat
împotriva sentinței civile pronunțate de Judecătoria Slatina, a fost judecat de
Curtea de Apel Craiova, cu încălcarea normelor de competență materială, se
impune casarea deciziei criticate, datorită motivului de ordine publică invocat
și trimiterea cauzei Tribunalului Olt competent să soluționeze recursul
declarat împotriva sentinței civile nr. 3996 din 22 iunie 2001 a Judecătoriei
Slatina.
Cu ocazia judecării instanța va
analiza sub formă de apărări, argumentele aduse în recursul în anulare.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul în anulare declarat
de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție
împotriva deciziei nr. 6971 din 26 octombrie 2001 a Curții de Apel Craiova, pe
care o casează și trimite cauza Tribunalului Olt, competent să soluționeze
recursul declarat împotriva sentinței civile nr. 3996 din 22 iunie 2001 a
Judecătoriei Slatina.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 octombrie 2003.