ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4469/2003
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4469/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin hotărârea nr. 302 din 22 noiembrie 2002, comisia
pentru aplicarea prevederilor O.G. nr. 105/1999, constituită în cadrul Casei
Județene de Pensii Bacău a admis cererea lui C.M. și a constatat că perioada 1
ianuarie – 31 decembrie 1953 se încadrează în dispozițiile art. 1 din Legea nr.
309/2002.
De asemenea, a stabilit că drepturile cuvenite
acestuia se acordă cu începere de la data de 1 septembrie 2002.
Împotriva hotărârii respective C.M. a formulat
contestație.
El a arătat că în mod greșit comisia sesizată nu
i-a luat în considerare întreaga perioadă în care a prestat muncă în
Detașamentul de muncă Dealul Arinilor, astfel cum a fost menționată în livretul
militar anexată la cerere ( anume 11 iunie 1951 – 31 decembrie 1953).
Curtea de Apel Bacău, secția comercială și de
contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 39 din 22 aprilie 2003 a
admis contestația astfel cum a fost formulată.
Instanța a reținut că o atare soluție se impune
în raport de datele înscrise în livretul militar al reclamantului.
Faptul că Detașamentul Dealul Arinilor figurează
cu denumirea „detașament” consacrată pentru acele unități care făceau parte din
D.G.S.M., coroborat cu existența în tabelele comunicate de A.N.S., constituie
probe în sprijinul susținerii contestatorului.
În sfârșit, s-a motivat că, lipsa de acuratețe
în întocmirea acelor tabele, rezultă chiar din adresa nr. 4087/2002 a C.N.P.A.D.A.S.,
care a admis că tabelul nu cuprinde toate detașamentele de muncă ce au
funcționat în cadrul D.G.S.M. și nici întregul interval de timp.
Împotriva sentinței a declarat recurs pârâta
Casa Județeană de Pensii Bacău.
Recurenta a susținut, în esență, că în mod
eronat prima instanță a admis acțiunea, deoarece în cazul reclamantului C.M.,
Detașamentul Dealul Arinilor este atestat de adresa Arhivelor Naționale din
tabel, dar perioada de lucru corespunzătoare începe cu anul 1953, care
constituie primul an de funcționare al unității în subordinea D.G.S.M.
Prin urmare, perioada de stagiu militar
efectuată de reclamant în cadrul detașamentului, anterior acestui an, respectiv
11 iunie 1951 – 31 decembrie 1952, nu poate face obiectul Legii nr. 309/2002.
Critica nu este întemeiată.
Cu copia livretului militar depusă de
reclamantul C.M. s-a făcut dovada efectuării de către acesta a stagiului
militar în perioada 11 iunie 1951 – 31 decembrie 1953 în Detașamentul de muncă
Dealul Arinilor.
S-a precizat totodată, că după lăsarea la vatră
el a fost încadrat în categoria soldaților neinstruiți.
Este adevărat că în tabelele comunicate de
Arhivele Naționale s-a menționat ca perioadă de lucru doar anul 1953, dar lipsa
de rigoare în întocmirea tabelelor recunoscută inclusiv de C.N.P.A.D.A.S. prin
adresa nr. 4087 din 15 noiembrie 2002, nu justifică soluția adoptată de către
comisie, de recunoaștere numai a perioadei de după data de 1 ianuarie 1953.
Reținând deci, că în realitate, întreaga
perioadă de stagiu militar a reclamantului , cuprinsă între 11 iunie 1951 și 31
decembrie, se încadrează în prevederile art. 1 ale Legii nr. 309/2002 și admițând
acțiunea, curtea de apel a pronunțat o hotărâre legală și temeinică ce urmează
a fi menținută prin respingerea recursului ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Casa
Județeană de Pensii Bacău împotriva sentinței nr. 39 din 22 aprilie 2003 a
Curții de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ, ca
nefondat.
Pronunțată, în ședința publică, astăzi 9
decembrie 2003.