ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2526/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamantul B.P. a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii Maramureș, solicitând instanței, ca în contradictoriu cu aceasta și pe calea contenciosului administrativ, să dispună anularea hotărârii nr. 1138 din 6 februarie 2003 și recunoașterea drepturilor prevăzute de Legea nr. 309/2002, pentru perioada 10 mai 1952 - 7 mai 1955. În motivarea acțiunii, reclamantul a susținut că în perioada arătată mai sus a efectuat stagiul militar în U.M. 03048 Câlnic, județul Hunedoara, după care a muncit în construcții, în mai multe localități și cu toate acestea, pârâta nu i-a acordat drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002.

Curtea de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 782 din 3 iunie 2004, a admis acțiunea reclamantului, dispunând anularea hotărârii nr. 2835 din 5 iunie 2003, emisă de pârâtă. Totodată, a obligat-o pe aceasta din urmă să-i recunoască și să-i achite reclamantului, drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002, pentru perioada 10 mai 1952 - 7 mai 1955, începând cu data de 1 septembrie 2002. Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că din tabelul cu detașamentele de muncă întocmit de Arhivele Naționale și pus la dispoziția instanței, pe suport magnetic, de către pârâtă, rezultă că toate detașamentele de muncă în care a lucrat reclamantul, se regăsesc în acest tabel.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, Casa Județeană de Pensii Maramureș, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Recurenta a susținut că unitatea militară înscrisă în livretul militar al reclamantului nu se regăsește în evidența întocmită de Arhivele Naționale, așa cum greșit a reținut instanța de fond, în această evidență figurând numai două unități militare (U.M. 03478 Constanța și U.M. 03488 Constanța). Recursul este fondat, urmând a fi admis pentru considerentele următoare: Conform art. 1 și 6 din Legea nr. 309/2002, beneficiază de prevederile acestei legi, persoana, cetățean român, care a efectuat stagiul militar în detașamente de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 - 1961, stabilirea drepturilor urmând a se face de Casele teritoriale de pensii și a municipiului București, la cerere, pe baza înscrisurilor din livretele militare, din adeverințele eliberate de Centrele militare județene sau U.M.

02405 Pitești. Deci, prin această reglementare, legiuitorul a instituit două condiții care trebuie îndeplinite cumulativ de către persoana care pretinde acordarea drepturilor prevăzute de lege: să fi efectuat stagiul militar în cadrul unor detașamente de muncă, și nu în cadrul unor unități militare, iar a doua condiție este aceea ca acele detașamente să fi făcut parte din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii. În cauză, deși instanța reține că „din declarațiile reclamantului rezultă că acesta a efectuat stagiul militar în detașamentele de muncă Câlnic, Vatra Dornei, Agestru, Făget, Cluj, Caransebeș, Lugoj, totuși, acesta (reclamantul) nu a depus nici un act în dovedirea acestui fapt”.

Singura mențiune făcută în carnetul de muncă este aceea privind efectuarea de către reclamant a stagiului militar în U.M. 0348 Câlnic, care nu se regăsește, însă, în tabelul întocmit de Arhivele Naționale, acest tabel făcând referire la U.M. 03478 Constanța și U.M. 03488 Constanța. În consecință, recursul fiind fondat în sensul celor ce au precedat, urmează a fi admis, a se casa sentința atacată și în fond, a se respinge, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamant.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Maramureș împotriva sentinței civile nr. 782 din 3 iunie 2004 a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ. Casează sentința atacată și în fond, respinge acțiunea formulată de B.P. Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 aprilie 2005.